Mănăstirea Cașin: A fost sfințită noua troiță de la „Fântâna Regelui”

Vechea troiță ridicată la Zboina Neagră, în comuna Mănăstirea Cașin, acolo unde după încheierea luptelor date în Primul Război Mondial, în care au căzut mii de militari români, a poposit într-o zi Regele Ferdinand I și unde a ordonat construirea unei fântâni pentru a-și ostoi setea, a fost înlocuită cu o troiță nouă. Locul este cunoscut și astăzi sub numele de „Fântâna Regelui” și se află la granița cu județul Vrancea.

Noua troiță, ridicată prin inițiativa primarului comunei Mănăstirea Cașin, Sorin Apreutesei și a protopopului Ioan Bârgăoanu, cu sprijinul Ocolului Silvic din comună, a fost sfințită de un sobor de preoți condus de protopopul de Onești. La slujba de sfințire au venit președintele Consiliului județean, Sorin Brașoveanu, primarul Gabriel Apreutesei, primarul municipiului Onești, Nicolae Gnatiuc, col. (retr.) Paul Valerian Timofte – președintele Filialei Bacău a Asociației Cultul Eroilor

(ANCE), istoricul Vilică Munteanu și directoarea Arhivelor Statului Bacău, Mihaela Chelaru. Au fost prezenți, de asemenea, militari ai trupelor de Jandarmi montani din județul Vrancea și comandanții lor, numeroși silvicultori de la Ocolul Silvic Mănăstirea Cașin și locuitori ai comunei.

Despre semnificația acestui eveniment și despre importanța cinstirii memoriei înaintașilor care și-au jertfit viața pentru apărarea țării și pentru recucerirea integrității ei, au vorbit Sorin Brașoveanu, Gabriel Apreutesei, col. Andrei Babiș – inspectorul șef al Inspectoratului Județean de Jandarmi Vrancea și Paul-Valerian Timofte. Tot cu acest prilej a fost transmis un mesaj și din partea IPS Ioachim, arhiepiscopul Romanului și Bacăului.

La noua troiță a fost depusă o coroană de flori din partea Primăriei Mănăstirea Cașin, iar din partea Filialei Bacău a ANCE au fost înmânate, unor preoți și personalităților prezente, diplome de onoare și insigne ale Centenarului Asociației Cultul Eroilor.

A fost resfințită și troița de la Înțărcătoare

Toți ce prezenți la sfințirea troiței de la Fântâna Regelui au coborât apoi la Înțărcătoare, locul din satul Scutaru de pe malul Cașinului în care în timpul Primului Război Mondial a fost organizat un spital de campanie. Acolo este ridicată, de asemenea, crucea unei troițe, pentru care preoții locului, sub ascultarea protopopului Ioan Bârgăoanu, au oficiat o slujbă de sfințire. Despre semnificația acestui eveniment, dar și despre istoria locului numit Înțărcătoare au vorbit preoții locului, Vilică Munteanu și Gabriel Apreutesei. La final, la crucea troiței au fost depuse coaroane de flori din partea Consiliului Județean și a Filialei Bacău a ANCE.

Scutaru, cartierul general al Regelui Ferdinand

La „Înţărcătoare” se afla, în timpul războiului, Cartierul General al armatei, iar la Scutaru a fost Cartierul General al Regelui Ferdinand. Sus, pe munte, se află și astăzi „Fântâna lui Ferdinand”, săpată, se pare, chiar cu ajutorul regelui.

Poate nu întâmplător, Fântâna Regelui a fost construită în vecinătatea unei pietre inscripționată încă din luna mai a anului 1916, care se mai vede și astăzi, când România nu intrase în război, în care un inginer hotarnic din partea locului își exprima credința că provinciile românești vor reveni la țara mamă. Inginerul hotarnic, pe nume Lupu, care a trecut pe acolo a poposit și pe locul numit „Masa lui Vodă”, de alături, un alt obiectiv istoric al acestei zone. Despre Masa lui Vodă se spune că acolo s-ar fi oprit pentru ultima oară domnitorul Gheorghe Ștefan, la 1658, înainte de a părăsi țara după ce a renunțat la tron. Masa apare sub forma unui megalit - o piatră mare înconjurată de alte pietre mai mici, care serveau drept scaune.
De la „Înțărcătoarea” a pornit ofensiva militară peste crestele munților. Acolo, peste 1.200 de soldați s-au aflat la granița dintre viață și moarte, întinși pe câteva paturi de fân improvizate. «Înțărcătoarea - spunea Ioan Missir, autorul cunoscutului roman „Fata Moartă” despre luptele din zonă - este o hală pentru răniți care așteaptă evacuarea spre spitale. Este un lanț de brancarde cu trupuri sfârtecate și însângerate, cu răni deschise, prin care se mistuie flacăra vieții.»

„Aici, în această zonă, s-au jertfit ostașii noștri pentru păstrarea identității naționale a României. Felicitări și un gând de recunoștință celor care au refăcut acest monument, dar și celor care au grijă de pădurile falnice ale zonei noastre în care se află monumentul aflat, în ultima vreme, într-o stare de degradare. Acesta este un simbol al identității noastre. Dacă unii creează povești de acest fel, noi chiar le avem. Pentru că avem oameni care au făcut istorie. Și trebuie să spunem și copiilor noștri că teritoriul național a fost apărat și recucerit cu sânge. Este pământ sfânt.”

Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean

„Fără valea Cașinului legătura între Oituz, Mărăști și Mărășești nu s-ar fi putut menține. Pe acest front ar fi fost o breșă foarte ușor de trecut. La Înțărcătoarea, Regina Maria venea și îi alina pe cei răniți, mai ales sufletește. Acum, după un veac, îi omagiem pe cei care atunci au făcut ca apele râului Cașin să fie făcute roșii pe o lungime de câțiva kilometri. Iar în Cartea Neamului sunt acum trecuți și cei cu nume, dar și cei fără nume. Ei sunt pomeniți pentru a fi pildă nouă și urmașilor noștri.”

Prof. Vilică Munteanu, istoric

„Înțărcătoarea a fost un loc al durerii, nu unul al bucuriei. A trebuit să curgă sânge, să existe sacrificii pentru ca noi să ne bucurăm astăzi de ceea ce ne bucurăm. Avem, deci, o datorie față de înaintași, iar aacum ne-am mai făcut odată, prin această manifestare, datoria față de ei. Să dăm copiilor noștri un exemplu pentru a le purta vitejilor noștri înaintași tot respectul.”

Gabriel Apreutesei, primarul comunei Mănăstirea Cașin