Una dintre soluțiile căutate și chiar aplicate pentru ca statul să
potolească exodul românilor în străinătate și chiar să-i aducă acasă pe unii
dintre cei deja plecați a fost „Programul pentru stimularea înființării de
întreprinderi mici și mijlocii”, supranumit și Start-up Nation. Dedicat cu
precădere tinerilor. Au aplicat mulți, vreo 10.000 de IMM-uri. Mai puțini s-au
calificat la finanțare, dar Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și
Antreprenoriat – spun comentatorii acestui act – i-au ironizat pur și simplu pe
toți chiar în documente oficiale, în cunoscutul stil al birocrației neaoșe, de
parcă programul s-au fi numit, de fapt, „Start-up Birocrație”.
Regulile jocului au fost schimbate de mai multe ori. De exemplu, deși
inițial s-a discutat ca suma de 200.000 de lei, alocată pentru fiecare proiect
acceptat, să intre direct în conturile aplicanților înainte de a începe efectiv
afacerea, ulterior s-a ajuns la varianta ca antreprenorii să investească inițial
banii și apoi să facă cerere de rambursare sau ca ei să facă un credit-punte
garantat și contragarantat prin două instituții ale statului. În plus, au
apărut și probleme tehnice, de soft, care au generat situații controversate.
Când s-au făcut reclamații, administratorii programului au dat, pur și simplu,
din umeri, pentru că oricum nu se mai putea face nimic: termenele din program
erau deja depășite.
Astfel, numai 23 de aplicanți primiseră banii până la sfârșitul anului
trecut. Vestea bună este însă că programul va continua și în acest an.
Care program, Start-up Nation sau Start-up Bureaucracy (pentru a păstra
culoarea englezită a denumirii)?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu