Silvicultorii fac bani buni din fructele de pădure și vânătoare

Direcția Silvică Bacău își propune și în acest an venituri mai mari din activități adiacente cum sunt recoltarea fructelor de pădure sau vânătoarea porcilor mistreți din țarcul de la Fântânele. Obiective mai mari sunt, însă, și la valorificarea masei lemnoase.

Fructele de pădure merg bine la export

Unitățile Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, cum este și Direcția Silvică Bacău, își realizează anumite venituri din valorificarea altor produse decât lemnul. Valorifică fructele de pădure precum ciupercile (deși Bacăul nu este o zonă propice), murele, zmeura etc. Și în Bacău, recolta de fructe de pădure merge la export, pentru că silvicultorii nu găsesc parteneri interni, dar și pentru că prețurile pe care le obțin la export sunt mult mai bune. „Un sector interesant – a precizat Viorel Ghelasă - este al trufelor și vrem să-l dezvoltăm. Avem zone bune, precum Traian și Buhoci pentru trufe. Sunt proceduri clare în acest sens și trebuie să identificăm parteneri foarte serioși, să avem un aport valoric corespunzător”.

La recoltatul fructelor de pădure Direcția Silvică are experiență, dar segmentul începe să se restrângă. Suprafața de pădure a statului s-a micșorat iar unele fructe nu mai cresc în fondul forestier (precum cătina sau măceșele). A scăzut mult și cantitatea de zmeură recoltată. Acum silvicultorii adună numai vreo 15 tone anual, față de sute de tone înainte de 1990. „Nu avem oferte din țară, iar dacă sunt au prețuri mult sub cele de achiziție și mult sub cele ale partenerilor din Vest” – a mai precizat directorul Direcției Silvice.

Mistreții vânați din țarc

Silvicultorii băcăuani spun că și în sectorul de vânătoare vor să se facă mai bine cunoscuți, să atragă parteneri din Vest, pentru că tot ei sunt cei mai buni platnici. Direcția Silvică a amenajat încă din anul 2004 o suprafață de circa 350 ha de pădure, în zona Fântânele, un veritabil țarc în care cresc mulțime de porci sălbatici. Aici mistreții „de crescătorie” sunt vânați în campanii organizate, în anotimpul rece. Anul trecut, cota de mistreți a fost de 150 de exemplare. „În țarc – a mai spus Viotel Ghelasă - avem medic veterinar, îngrijitori care acționează ca într-o fermă de animale. Iar recoltatul exemplarelor se face cu vânători străini din Occident”.

Mai mult lemn fasonat

„Pentru anul 2017 - spune directorul instituției, Viorel Ghelasă -, avem indicatori mai mari și la recoltarea de masă lemnoasă și ne propunem o valorificare superioară a lemnului fasonat, iar prețurile obținute să adauge valoare față de lemnul vândut pe picior. Prețurile la acest produs au o creștere substanțială, în total de 10 milioane de lei. Vor crește cifra de afaceri și, evident, profitul. Facem fasonarea lemnului cu formațiile de fasonatori pe care le avem, cu care prelucrăm circa 120,000 mc. Sunt, însă, și limite la exploatare, care impun doar 15% din volumul de masă lemnoasă pus în circuit”.