Primarul pentru care timpul curge după precepte matematice

Când vorbește despre originile sale, primarul comunei Berești Tazlău, Dumitru Tulpan se consideră olteano-moldovean. Părinții săi sunt olteni, dar prin anii 50 s-au îndreptat către Brașov, iar Dumitru s-a născut acolo, în 1955. Nașterea a fost consemnată, însă, tot în Oltenia. Copilăria și școala generală au fost consumate în Brașov, dar studiile universitare în Suceava, pentru că în Brașov erau prea puține locuri la Facultatea de Matematică. Dumitru Tulpan a visat din clasa a doua primară să fie profesor de matematică și a și ajuns. La absolvire a fost repartizat la Liteni (Suceava), unde a stat patru ani, dar pentru că între timp s-a căsătorit cu o fostă colegă de la Matematică, de loc din Berești Tazlău, viața i-a adus în această comună, să fie măcar lângă unii dintre părinții lor. De atunci se împlinesc 34 de ani, dintre care 12 au trecut pentru Dumitru Tulpan în funcția de primar. De curând a început și al patrulea mandat.

Patru mandate de primar, domnule Dumitru Tulpan, înseamnă ceva. Sunteți matematician de profesie. Patru ori patru fac 16 ani. Sau într-un mandat de primar socotelile se țin altfel? Cum curge timpul primarului Tulpan?

Patru ori patru fac, desigur 16. Rigoarea matematică am păstrat-o și în funcția de primar. De fapt, a fost o întâmplare că am candidat. Fusesem, scurt timp, președinte al CPUN (Consiliul Provizoriu de Uniune națională) în comună, dar m-am retras dezamăgit. În 1992 am format, însă, un grup de independenți politic și am candidat. Am câștigat postul de primar, de viceprimar și patru posturi de consilier local. Dominam Consiliul Local. După un an, eu am renunțat, din nou dezamăgit. Dar în 2004, nemulțumit de lipsa de acțiune a administrației locale, am candidat iar și am câștigat. Erau multe probleme în comună.

Era o comună grea?

Orice comună e grea, dacă nu te implici. Eu nu las problemele nerezolvate, iar ziua de muncă se încheie des pe la ora nouă seara. La catedră timpul meu era totuși măsurat exact, dar la primărie acesta se măsoară în realizări. Patru ori patru fac tot 16 și la primărie, dar e altfel, timpul e mai dens.

În mesajul primarului către cititorii site-ului comunei Berești Tazlău ați strecurat speranța, dar și îndemnul ca vizitatorii localității să descopere oportunități de afaceri de orice natură aici și să vină cu investiții. Au fost asemenea cazuri? Ce oportunități credeți că oferă comuna, în ce domenii ați aștepta investitori? În mesaj vorbeați de „frumusețea unică a acestor meleaguri, de oamenii prietenoși, ospitalieri, și de farmecul unei comune primitoare”.

Berești Tazlău are cam tot ce-i trebuie unei comune. Un relief bine proporționat, cu dealuri, câmpie, apă curgătoare. Locuri încărcate de energie pozitivă, cu oameni primitori, nereticenți la cei care vin dinafară (chiar eu sunt unul și sunt în fruntea comunei). Nu sunt reticenți la nou. Mulți oaspeți sau vizitatori ai noștri sunt chiar străini de țară. Din anul 2000 sunt și președintele asociației de prietenie româno-franceză „Les Amis de la Loire”, constituită prin Operation Villages Roumains, prin care am aplicat proiecte concrete. Am făcut o școală de arte și meserii, dotată cu fonduri donate de francezi. Cât a funcționat, se învăța tâmplărie, mecanică și mecanică auto. Veneau acolo copii din Sănduleni, din Scorțeni, din Ardeoani și Strugari. Ne vizitează anual grupuri de francezi și evident îi vizităm și noi. Avem în comună și o fabrică de cherestea, prima investiție mare făcută aici. Evident, am vrea o fabrică de prelucrare a lemnului, pentru că avem încă meseriași în domeniu. În prezent, firma Romprest are o bază auto la noi în comună, unde lucrează circa 80 de oameni. Mai avem și alte posibilități pentru investitori. Recent am reabilitat două grajduri ale fostului CAP, unde pot fi amenajate ateliere, secții de producție.

Poate acorda comuna unele facilități investitorilor?

Primăria Berești Tazlău

Nu neapărat facilitatea face totul, mai mult înseamnă ajutorul logistic dat. De exemplu, îi sfătuim pe tineri ce posibilități de accesare de fonduri europene sau guvernamentale sunt. Și avem deja opt proiecte aplicate, în sistem privat. În plus, sediul GAL (Grupul de Acțiune Locală) Valea Tazlăului își are sediul la noi, eu fiind și președintele lui, iar prin acest sistem vrem să sprijinim oamenii să aplice proiecte de dezvoltare. Mulți dintre consătenii noștri sunt în străinătate, la lucru, iar pe ei îi sfătuim să investească în satele lor de baștină. Noi le oferim consultanță.

Populația activă a comunei numără peste 1.400 de persoane. Dintre aceștia, peste o mie sunt salariați în construcții. Evident, cei mai mulți, dacă nu chiar toți, lucrează în diverse firme, dar efectul acestei situații statistico-profesionale se vede și în comună? Au înflorit satele ei din acest punct de vedere?

Numai în satul Turluianu sunt 40 de tineri care lucrează în Dubai, în Arabia Saudită. Dar alții sunt prin Rusia și Europa. Constructorii se grupează în echipe și lucrează unde sunt chemați, fie în comună, fie în alte părți. Fața comunei s-a schimbat și datorită lor. Turluianu era ultimul sat din acest punct de vedere. Acum arată altfel, tocmai datorită caselor noi, case cu etaj, gospodării vrednice.

În prezentarea comunei vorbiți despre un anume potențial, dar și despre o anume disponibilitate de prelucrare locală primară și avansată a resurselor agricole. Ce aveți în vedere?

Școala din Berești Tazlău

Avem aici foarte multe animale. Sunt șase-șapte stâne. Produsele din crescătorii, dar în general produsele agricole, trebuie prelucrate, altfel e greu de intrat pe piață. Cred că numai măsuri luate la nivel național în acest sens și numai prin asocieri de producători se poate face ceva în domeniu. Noi, în comună, putem pune la dispoziție spații de producție. Vorbeam de fostele grajduri ale CAP, construcții conservate destul de bine care, recondiționate, ar fi oportunități. Se pot înființa mici făbricuțe acolo, o brutărie, o firmă de colectare a lânii care se va folosi mult în construcții. Important este să atragem tinerii care acum lucrează în străinătate.

Sunt mulți plecați?

La Recensământ au rezultat vreo 400, dar sunt mai mulți, poate chiar 700, din cei 5.300 de locuitori ai comunei. Iar cei mai mulți chiar investesc acasă ce câștigă pe acolo.

Ce ați reținut că își mai doresc locuitorii în satele lor și ce credeți că veți putea îndeplini în acest sens în următorii patru ani? Pe unii îi auzeam vorbind de soarta căminelor culturale. Cum arată, în general, strategia noului dumneavoastră mandat de primar?

În 2004, de exemplu, drumurile comunei erau jalnice. Acum avem 35 de kilometri de drum modernizat. Multe artere sunt asfaltate, cam 60 – 70% din total. În proiect mai sunt două sate, Boșoteni și Turluianu pentru asfaltare integrală, cu bani europeni. Alt proiect în pregătire, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, este pentru Tescani, Prisaca și Românești. Acolo se proiectează acum rețelele de apă și canalizare, ca după acestea să venim cu asfaltarea. Comuna e mare, are circa 60 km de drumuri. Căminul cultural din Tescani, aflat pe lista monumentelor istorice (fosta clădire a școlii), e încă o problemă tocmai din acest motiv. N-am putut face nicio intervenție pentru modernizare, dar acum am obținut finanțare, iar în septembrie cred că dăm drumul la licitație și apoi începem lucrarea. Acolo vrem să facem un muzeu de obiecte tradiționale ale zonei. Un cămin deja funcțional, modernizat și dotat avem și la Enăchești.

În comună aveți complexul memorial George Enescu, pe domeniul familiei Rosetti Tescanu. Acesta face zona Tescani una dintre cele mai cunoscute din România și bine cunoscută și în lume. Cât beneficiu aduce comunei aceste elemente de patrimoniu?

Noi am avut în intenție să trecem acest complex în subordinea noastră. Sau măcar a Consiliului Județean. E un obiectiv de care comuna beneficiază mult, fiind atât de cunoscut în lume. Acolo poți întâlni tot timpul oameni de valoare. Cu ei poți întreține anumite relații de colaborare, de asemenea benefice pentru școli, pentru comună în general. De beneficii materiale de acolo nu se pune problema. În jurul acestui complex ar putea apărea, însă, mulți investitori în turism, de exemplu. Deja avem o pensiune construită prin GAL, pe fonduri europene, și urmează construirea celei de a doua, tot cu bani europeni.

Pe faceboof-ul personal ați postat o cugetare a lui Octavian Paler: „Ceea ce nu trăim la timp, nu mai trăim niciodată”. Ce va determinat să alegeți cugetarea, cum vă caracterizează ea?

Eu am fost întotdeauna riguros cu timpul, pentru a le așeza pe toate bine. Tuturor le spun așa: fă totul la timp. Așa faci, de exemplu, școala, adică la timpul ei. Nu sunt omul care acceptă să facem mâine ce se poate face astăzi. Eu respect timpul, pentru că și el te respectă pe tine. Iar noi percem acum timpul ca fiind foarte scurt, comprimat.

Berești Tazlău

Bereștenii de pe malul Tazlăului se pot mândri cu peste 600 de ani de atestare documentară a localității lor. Pentru a fi deosebit de alte localități cu același nume, satului i s-a spus Berești-Tazlău. Din vechime a fost reședință de comună și a rămas, după scurte perioade de timp, la fel. În arealul comunei mai sunt șase sate, între care Tescani este cel mai cunoscut datorită familiei Rosetti-Tescanu, dar și pentru că aici a trăit și a creat compozitorul George Enescu, soțul prințesei Maruca Cantacuzino Enescu, fiica boierului Dumitru Rosetti Tescanu. Centrul de Cultură Rosetti-Tescanu este și cel mai cunoscut obiectiv cultural și turistic al comunei, dar în comună mai sunt Biserica de lemn Sf. Nicolae (1819) din Berești-Tazlău, Biserica de lemn Sf. Ilie (1883) din Prisaca, Biserica Sf. Voievozi din Românești (1851) și școala veche din Tescani (1902). Comuna berești-Tazlău are 5.728 de locuitori - agricultori, crescători de animale, dar și constructori și meșteșugari.