Primarul pentru care timpul curge după precepte matematice

Când vorbește despre originile sale, primarul comunei Berești Tazlău, Dumitru Tulpan se consideră olteano-moldovean. Părinții săi sunt olteni, dar prin anii 50 s-au îndreptat către Brașov, iar Dumitru s-a născut acolo, în 1955. Nașterea a fost consemnată, însă, tot în Oltenia. Copilăria și școala generală au fost consumate în Brașov, dar studiile universitare în Suceava, pentru că în Brașov erau prea puține locuri la Facultatea de Matematică. Dumitru Tulpan a visat din clasa a doua primară să fie profesor de matematică și a și ajuns. La absolvire a fost repartizat la Liteni (Suceava), unde a stat patru ani, dar pentru că între timp s-a căsătorit cu o fostă colegă de la Matematică, de loc din Berești Tazlău, viața i-a adus în această comună, să fie măcar lângă unii dintre părinții lor. De atunci se împlinesc 34 de ani, dintre care 12 au trecut pentru Dumitru Tulpan în funcția de primar. De curând a început și al patrulea mandat.

Patru mandate de primar, domnule Dumitru Tulpan, înseamnă ceva. Sunteți matematician de profesie. Patru ori patru fac 16 ani. Sau într-un mandat de primar socotelile se țin altfel? Cum curge timpul primarului Tulpan?

Patru ori patru fac, desigur 16. Rigoarea matematică am păstrat-o și în funcția de primar. De fapt, a fost o întâmplare că am candidat. Fusesem, scurt timp, președinte al CPUN (Consiliul Provizoriu de Uniune națională) în comună, dar m-am retras dezamăgit. În 1992 am format, însă, un grup de independenți politic și am candidat. Am câștigat postul de primar, de viceprimar și patru posturi de consilier local. Dominam Consiliul Local. După un an, eu am renunțat, din nou dezamăgit. Dar în 2004, nemulțumit de lipsa de acțiune a administrației locale, am candidat iar și am câștigat. Erau multe probleme în comună.

Era o comună grea?

Orice comună e grea, dacă nu te implici. Eu nu las problemele nerezolvate, iar ziua de muncă se încheie des pe la ora nouă seara. La catedră timpul meu era totuși măsurat exact, dar la primărie acesta se măsoară în realizări. Patru ori patru fac tot 16 și la primărie, dar e altfel, timpul e mai dens.

În mesajul primarului către cititorii site-ului comunei Berești Tazlău ați strecurat speranța, dar și îndemnul ca vizitatorii localității să descopere oportunități de afaceri de orice natură aici și să vină cu investiții. Au fost asemenea cazuri? Ce oportunități credeți că oferă comuna, în ce domenii ați aștepta investitori? În mesaj vorbeați de „frumusețea unică a acestor meleaguri, de oamenii prietenoși, ospitalieri, și de farmecul unei comune primitoare”.

Berești Tazlău are cam tot ce-i trebuie unei comune. Un relief bine proporționat, cu dealuri, câmpie, apă curgătoare. Locuri încărcate de energie pozitivă, cu oameni primitori, nereticenți la cei care vin dinafară (chiar eu sunt unul și sunt în fruntea comunei). Nu sunt reticenți la nou. Mulți oaspeți sau vizitatori ai noștri sunt chiar străini de țară. Din anul 2000 sunt și președintele asociației de prietenie româno-franceză „Les Amis de la Loire”, constituită prin Operation Villages Roumains, prin care am aplicat proiecte concrete. Am făcut o școală de arte și meserii, dotată cu fonduri donate de francezi. Cât a funcționat, se învăța tâmplărie, mecanică și mecanică auto. Veneau acolo copii din Sănduleni, din Scorțeni, din Ardeoani și Strugari. Ne vizitează anual grupuri de francezi și evident îi vizităm și noi. Avem în comună și o fabrică de cherestea, prima investiție mare făcută aici. Evident, am vrea o fabrică de prelucrare a lemnului, pentru că avem încă meseriași în domeniu. În prezent, firma Romprest are o bază auto la noi în comună, unde lucrează circa 80 de oameni. Mai avem și alte posibilități pentru investitori. Recent am reabilitat două grajduri ale fostului CAP, unde pot fi amenajate ateliere, secții de producție.

Poate acorda comuna unele facilități investitorilor?

Primăria Berești Tazlău

Nu neapărat facilitatea face totul, mai mult înseamnă ajutorul logistic dat. De exemplu, îi sfătuim pe tineri ce posibilități de accesare de fonduri europene sau guvernamentale sunt. Și avem deja opt proiecte aplicate, în sistem privat. În plus, sediul GAL (Grupul de Acțiune Locală) Valea Tazlăului își are sediul la noi, eu fiind și președintele lui, iar prin acest sistem vrem să sprijinim oamenii să aplice proiecte de dezvoltare. Mulți dintre consătenii noștri sunt în străinătate, la lucru, iar pe ei îi sfătuim să investească în satele lor de baștină. Noi le oferim consultanță.

Populația activă a comunei numără peste 1.400 de persoane. Dintre aceștia, peste o mie sunt salariați în construcții. Evident, cei mai mulți, dacă nu chiar toți, lucrează în diverse firme, dar efectul acestei situații statistico-profesionale se vede și în comună? Au înflorit satele ei din acest punct de vedere?

Numai în satul Turluianu sunt 40 de tineri care lucrează în Dubai, în Arabia Saudită. Dar alții sunt prin Rusia și Europa. Constructorii se grupează în echipe și lucrează unde sunt chemați, fie în comună, fie în alte părți. Fața comunei s-a schimbat și datorită lor. Turluianu era ultimul sat din acest punct de vedere. Acum arată altfel, tocmai datorită caselor noi, case cu etaj, gospodării vrednice.

În prezentarea comunei vorbiți despre un anume potențial, dar și despre o anume disponibilitate de prelucrare locală primară și avansată a resurselor agricole. Ce aveți în vedere?

Școala din Berești Tazlău

Avem aici foarte multe animale. Sunt șase-șapte stâne. Produsele din crescătorii, dar în general produsele agricole, trebuie prelucrate, altfel e greu de intrat pe piață. Cred că numai măsuri luate la nivel național în acest sens și numai prin asocieri de producători se poate face ceva în domeniu. Noi, în comună, putem pune la dispoziție spații de producție. Vorbeam de fostele grajduri ale CAP, construcții conservate destul de bine care, recondiționate, ar fi oportunități. Se pot înființa mici făbricuțe acolo, o brutărie, o firmă de colectare a lânii care se va folosi mult în construcții. Important este să atragem tinerii care acum lucrează în străinătate.

Sunt mulți plecați?

La Recensământ au rezultat vreo 400, dar sunt mai mulți, poate chiar 700, din cei 5.300 de locuitori ai comunei. Iar cei mai mulți chiar investesc acasă ce câștigă pe acolo.

Ce ați reținut că își mai doresc locuitorii în satele lor și ce credeți că veți putea îndeplini în acest sens în următorii patru ani? Pe unii îi auzeam vorbind de soarta căminelor culturale. Cum arată, în general, strategia noului dumneavoastră mandat de primar?

În 2004, de exemplu, drumurile comunei erau jalnice. Acum avem 35 de kilometri de drum modernizat. Multe artere sunt asfaltate, cam 60 – 70% din total. În proiect mai sunt două sate, Boșoteni și Turluianu pentru asfaltare integrală, cu bani europeni. Alt proiect în pregătire, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, este pentru Tescani, Prisaca și Românești. Acolo se proiectează acum rețelele de apă și canalizare, ca după acestea să venim cu asfaltarea. Comuna e mare, are circa 60 km de drumuri. Căminul cultural din Tescani, aflat pe lista monumentelor istorice (fosta clădire a școlii), e încă o problemă tocmai din acest motiv. N-am putut face nicio intervenție pentru modernizare, dar acum am obținut finanțare, iar în septembrie cred că dăm drumul la licitație și apoi începem lucrarea. Acolo vrem să facem un muzeu de obiecte tradiționale ale zonei. Un cămin deja funcțional, modernizat și dotat avem și la Enăchești.

În comună aveți complexul memorial George Enescu, pe domeniul familiei Rosetti Tescanu. Acesta face zona Tescani una dintre cele mai cunoscute din România și bine cunoscută și în lume. Cât beneficiu aduce comunei aceste elemente de patrimoniu?

Noi am avut în intenție să trecem acest complex în subordinea noastră. Sau măcar a Consiliului Județean. E un obiectiv de care comuna beneficiază mult, fiind atât de cunoscut în lume. Acolo poți întâlni tot timpul oameni de valoare. Cu ei poți întreține anumite relații de colaborare, de asemenea benefice pentru școli, pentru comună în general. De beneficii materiale de acolo nu se pune problema. În jurul acestui complex ar putea apărea, însă, mulți investitori în turism, de exemplu. Deja avem o pensiune construită prin GAL, pe fonduri europene, și urmează construirea celei de a doua, tot cu bani europeni.

Pe faceboof-ul personal ați postat o cugetare a lui Octavian Paler: „Ceea ce nu trăim la timp, nu mai trăim niciodată”. Ce va determinat să alegeți cugetarea, cum vă caracterizează ea?

Eu am fost întotdeauna riguros cu timpul, pentru a le așeza pe toate bine. Tuturor le spun așa: fă totul la timp. Așa faci, de exemplu, școala, adică la timpul ei. Nu sunt omul care acceptă să facem mâine ce se poate face astăzi. Eu respect timpul, pentru că și el te respectă pe tine. Iar noi percem acum timpul ca fiind foarte scurt, comprimat.

Berești Tazlău

Bereștenii de pe malul Tazlăului se pot mândri cu peste 600 de ani de atestare documentară a localității lor. Pentru a fi deosebit de alte localități cu același nume, satului i s-a spus Berești-Tazlău. Din vechime a fost reședință de comună și a rămas, după scurte perioade de timp, la fel. În arealul comunei mai sunt șase sate, între care Tescani este cel mai cunoscut datorită familiei Rosetti-Tescanu, dar și pentru că aici a trăit și a creat compozitorul George Enescu, soțul prințesei Maruca Cantacuzino Enescu, fiica boierului Dumitru Rosetti Tescanu. Centrul de Cultură Rosetti-Tescanu este și cel mai cunoscut obiectiv cultural și turistic al comunei, dar în comună mai sunt Biserica de lemn Sf. Nicolae (1819) din Berești-Tazlău, Biserica de lemn Sf. Ilie (1883) din Prisaca, Biserica Sf. Voievozi din Românești (1851) și școala veche din Tescani (1902). Comuna berești-Tazlău are 5.728 de locuitori - agricultori, crescători de animale, dar și constructori și meșteșugari.

Perla stațiunii Slănic Moldova poartă din nou coroana oficială

Hotelul Perla, o legendă a turismului românesc legată de faima Stațiunii Slănic Moldova, ea însăși supranumită „Perla Moldovei” pentru izvoarele sale de ape minerale, a fost inaugurat oficial vinei, 15 iulie, după etapa de renovare și modernizare integrală prin care a trecut în perioada 2015 – 2016. Evenimentul a avut loc în prezența unei numeroase asistențe formată din reprezentanți ai partenerilor firmei patronatoare a hotelului, ai arhitecților și constructorilor, ai unor instituții și organizații județene și ai autorităților locale.

Panglica inaugurală a fost tăiată
de Mihai Gospodin și Klaus Kunze

Clasificat acum cu patru stele, Hotelul Perla a fost modernizat printr-o investiție de 8,5 milioane de euro făcută de un german care a aflat de peoiect acum opt ani. Modernizarea hotelului a însemnat dotarea corespunzătoare standardelor de clasificare turistică a celor 91 de camere, amenajarea unui centru de relaxare și spa, a unei baze de tratament, a două săli de conferințe (care poartă numele lui Mihai Eminescu și George Enescu), a unui restaurant și a unui salon tirolez, dar și a unei galerii comerciale, a unei terase la ultimul etaj și a unui club de noapte. Au fost extinse capacitățile existente și s-a făcut o reclasificare și o repoziționare a noii unități în sistemul structurilor de primiri turistice. Hotelul este o clărire aparte, atât prin felul în care este construită, dar și după cum este amenajată.

Un hotel cu o istorie de 40 de ani

Hotelul Perla a fost construit la începutul anilor '70 ai secolului trecut, ca vârf de excelență arhitectonică și al infrastructurii turistice a Stațiunii Slănic Moldova. În anii '80 hotelul și stațiunea deveneau un centru de sănătate recunoscut în Scandinavia, Austria, Germania și Franța. Și stațiunea și hotelul au traversat, însă, după 1989, o perioadă mai dificilă, la fel ca și economia României, pentru ca în ultimii zece ani să înceapă reconstrucția stațiunii, a parcului de izvoare, a căilor de acces, a îndiguirii nărăvașului pârâu Slănic. Trebuia înnoit și Hotelul Perla, care avea un nou proprietar, Societatea Perla Moldovei. Astfel, pe parcursul a cici ani s-a lucrat la modernizarea spațiilor de cazare, a restaurantelor, a sălilor de conferințe, dar și pentru construirea unui centru spa care conține o piscină pentru adulți și una pentru copii, jacuzi, saună umedă, saună uscată, cabinete de masaj și de tratamente balneo. Realizarea acestui proiect nu se putea finaliza fără implicarea capitalului german, reprezentat de investitorul Klaus Kunze. Practic – a subliniat noul administrator al societății Perla Moldovei, Marius Savin - acum investitorii germani s-au reîntors la Slănic Moldova, locul unde vechii germani puneau piatra de temelie a stațiunii.

Carte de vizită pentru arhitecți și constructori

Cristian Lefter

Organizarea funcțiunilor, dimensionarea spațiilor, ambientul, sunt lucruri importante pentru confortul oaspeților, dar și pentru ușurința în exploatare a unui hotel cu ștaif. Din acest punct de vedere, la Slănic greul proiectului a căzut pe umerii proiectantului, compania Lef Proiect Bacău, fondată de arhitectul Cristian Lefter. „Am lucrat la finalizarea clădirii Hotelului Perla de mai multă vreme – a precizat Cristian Lefter. Dar am fost implicat și sentimental în finalizarea investiției, pentru că la origine proiectul a fost realizat de unul dintre cei mai respectați arhitecți, Constantin Preda, profesorul și mentorul meu. Este o lucrare deosebită și îi felicit pe cei de la Inter-Print și de la Conbac Bacău pentru că în mai puțin de un an de implicare au finalizat construcția, fără rabat la calitate. Sper că ceea ce se vede că am realizat ca proiectanți, ca manager de proiect, ca executanți, vorbește de la sine în numele nostru. Construcția aceasta este extrem de complexă, mai mult decât o uzină care asigură funcționarea fără reproș„.

O sută de operatori într-un hotel de patru stele

Mihai Gospodin

Deschiderea și operarea unui hotel nu este, însă, o treabă ușoară. Lansarea pe piață, dotarea corespunzătoare, crearea unei echipe performante, relațiile cu oaspeții sunt tot atâtea provocări care stau în fața oamenilor operaționali ai hotelului. De toate acestea are grijă, acum, managerul Hotelului Perla, Mihai Gospodin. „Noi – a declarat managerul - îi mulțumim investitorului pentru oportunitatea creată, pentru dezvoltarea acestei locații de excepție, pentru sprijinul pe care ni-l acordă în continuare. Dar, anticipat, și pentru proiectele pe care le are în vedere în Slănic Moldova. Echipa de circa 100 de oameni condusă de mine va depune toate forturile pentru ca serviciile prestate de noi să se ridice la cele mai înalte standarde”.

Hotelul Perla rămâne emblema stațiunii

Gheorghe Baciu

Investiția în noul hotel aduce beneficii considerabile și comunității locale, pe lângă locurile de muncă nou create, pe lângă fluxurile de turiști. Hotelierii spun însă că și ei au nevoie în continuare de tot sprijinul autorităților locale. „Mă bucur că acest obiectiv se redeschide, că această necesitate a Slănicului se materializează - a fost răspunsul noului primar, Gheorghe Baciu. Sper ca turiștii să revină în aceste locuri, să le regăsească mereu mai frumoase, mai prietenoase. Și asigur și investitorii că voi fi aproape de ei și voi încerca, pe măsura posibilităților, să rezolv toate problemele. Vă invit, în același timp, pe toți în proiectul nostru, să fiți cu sufletul alături de Slănic Moldova. Fiți fiecare dintre dumneavoastră frate cu Slănicul inclusiv prin donarea unui arbust ornamental, care va purta numele donatorului și care va fi plantat și îngrijit aici. Iar pe donatori îi invit să revină să revadă arbuștii, să se bucure preț de câteva zile de această zonă. Sigur, și proiectul Aqua Park și alte proiecte inițiate de administrația precedentă a orașului sunt în viziunea noastră. Avem proiecte pe care trebuie să le continuăm, dar și proiecte noi pe care trebuie să le pornim și să le finalizăm”.

Investitorul are primul și ultimul cuvânt

Klaus Kenze

Nimic din toate realizările proiectului noului Hotel Perla nu s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi fost cineva cu inițiativă și cu bani. Klaus Kunze a avut curajul să se implice și să investească aici. Și decizia sa are un iz sentimental, pentru că orașul său de baștină este stațiunea germană Baden Baden, care are multe similarități cu Slănicul Moldovei, între care izvoarele de apă minerală și aerul curat. La Slănic se pot practica și sporturi de iarnă, la fel ca în stațiunile din Munții Pădurea Neagră, deci are cele mai bune condiții pentru a veni turiștii aici și vara și iarna.

Investitorului german i-a fost prezentat proiectul noului Hotel Perla acum opt ani. Și l-a acceptat, tocmai pentru că stațiunea Slănic era pe un trend bun. „În acest sens – a spus investitorul -, vreau să-i mulțumesc întâi fostului primar Andrei Șerban, care a sprijinit acest proiect cu toată puterea. Dar, îmi doresc să pot să aplic noi proiecte în Slănic Moldova, cu sprijinul noului primar”.

Primarul orașului Slănic Moldova în mandatele căruia au fost făcute investiții în renovarea și modernizarea Hotelului Perla, Andrei Șerban, ne-a declarat cât de mândru este că a reușit, ca edil, să fac o stațiune despre care toți turiștii vorbesc frumos. „Dovadă - a argumentat Andrei Șerban - este și că am reușit să atrag investitori care au și alte planuri pentru Slănic, iar mândria mea este că în 2004 am luat în primire «o groapă de gunoi», iar în 12 ani am reușit să fac aici una dintre cele mai frumoase stațiuni din România. Am în credere în acești investitori, pentru că știu că în următoarea perioadă vor să deschidă și alte unități în Slănic. Iar eu sper ca astfel Slănicul să redevină cu adevărat Perla Moldovei”.

„Într-o lume în care este stimulată cu exacerbare consumul nerațional de alimente, de tutun, de alcool și de medicamente – a opinat Marius Savin -, noi, echipa Perla Moldovei vă propunem acum reîntorcerea la valorile morale și spirituale ale înaintașilor noștri, verificate de mai bine de 200 de ani pe aceste meleaguri: o viață sănătoasă, susținută printr-o alimentație echilibrată, prin mișcare în aer liber, prin diminuarea consumului de medicamente, prin folosirea apelor curative ale stațiunii Slănic Moldova”.

Marius Savin, administratorul societății Perla Moldovei