Rotaryenii, oamenii obișnuiți care fac lucruri neobișnuite

• inteviu cu Daniel Tănase, past-guvernator al Districtului 2241 România și Republica Moldova al Rotary Clubs International

La finalul mandatului său de un an, care s-a încheiat la începutul lunii iulie, Daniel Tănase, guvernatorul Districtului 2241 România și Republica Moldova al Rotary Clubs International, s-a aflat pentru o zi în județul Bacău, la închiderea Taberei internaționale de pictură ediția 2016 organizată de Rotary Club Bacău la Slănic Moldova. Inginer de profesie, Daniel Tănase este antreprenor și, împreună cu un bun prieten, administrează compania de IT Assist Software, care dezvoltă aplicații software pentru piața externă, dar și tipografia și editura Mușatinii din Suceava. Past-guvernatorul, în vârstă de 53 de ani, este căsătorit, are doi copii și locuiește de 24 de ani în Suceava, deși provine din Ploiești.

Oamenii obișnuiți nu se întâlnesc, domnule Daniel Tănase, frecvent cu un guvernator Rotary. Ce este un asemenea „demnitar” al unei organizații care există, de altfel, în România din 1929, dar care și-a reluat activitatea abia după 1990?

Guvernatorii, în Rotary, sunt colegi rotarieny în primul rând, care pentru un an au responsabilități specifice unui rol precum cel de președinte, de secretar, de trezorier în Rotary Club. Rotary este o organizație internațională, de servicii, în care se strâng oameni de profesii diferite (criteriul diversității este unul obligatoriu), care dezvoltă proiecte pentru comunitățile din care fac parte. Dar, guvernatorii sunt angrenați și în susținerea unor proiecte internaționale, dintre care cel mai cunoscut este Programul End Polio prin care clubul, alături de UNICEF, de Fundația Bill & Melinda Gates, de Organizația Mondială a Sănătății, își propune să eradicheze poliomielita.

Eu în Rotary sunt, acum, guvernator din trecutul imediat, adică tocmai mi-am încheiat acest mandat. Noul an rotarian a început pe 1 iulie. În România și Republica Moldova, adică în Districtul 2241 al Rotary Clubs International, sunt acum 122 de cluburi și peste 3.300 de rotaryeni. Suntem organizați în cluburi, iar fiecare club dezvoltă preponderent proiecte pentru comunitate, dar avem și un număr mare de proiecte, an de an, în care cluburi din străinătate și Fundația Rotary International sunt prezente cu finanțare. Orientativ, valoarea anuală a acestor proiecte depășeșete 800.000 de dolari, iar în anul rotaryan 2015-2016 am avut proiecte în derulare în valoare de un milion de dolari. Dar, proiectele continuă. Valoarea tuturor proiectelor (altele decât aceste „granturi globale”) depășește, după aprecierea mea, această valoare.

Cum a arătat anul rotaryan care tocmai s-a încheiat? Ce proiecte de anvergură ați derulat?

Daniel Tănase (centru) în Tabăra internațională de pictură
Rotary 2016 de la Slănic Moldova

Sunt proiecte foarte frumoase. Aș aminti un priect al colegilor din clubul Cluj Napoca Parc, care selectează o dată la patru ani 30 de copii cu un coeficient de iteligență superior din mediul rural, cu rezultate bune la învățătură, care dacă ar rămâne în acel mediu ar pierde șansa unei bune educații în continuare. Copiii sunt aduși în Cluj Napoca, sunt înscriși la școli gimnaziale foarte bune, li se asigură cazare, hrană, chiar și meditații after school. Au fost, până acum, trei generații. Dintre ei, peste 95% au urmat liceul și s-au înscris la facultăți din țară și din străinătate.

Alt proiect, la nivel districtual, este „Salvați inima unui copil”, prin care copii care suferă de malformații congenitale grave ale inimii și care nu pot fi operați în țară sunt ajutați să facă aceste operații în străinătate. Toate acestea printr-un parteneriat cu Spitalul Uni­ver­si­tar Wolfson Medical Center din Tel Aviv și cu Fundația „Salvați inima unui copil”. Până acum, peste 35 de copii au fost salvați astfel.

Numerose cluburi au proiecte de susținere a tinerilor care obțin rezultate școlare foarte bune la olimpiade sau care sunt artiști foarte talentați. Ei primesc burse pentru a-și urma drumul spre excelență.

Devine mișcarea rotaryană tot mai interesantă, mai atractivă pentru români? Sunt aderenți mai mulți?

Din punctul meu de vedere, creștem an de an. De altfel, Districtul 2241 este cel mai mare din zona est-europeană, iar celelalte districte din jur au de circa trei ori mai puțini membri și de două-trei ori mai puține cluburi. Ne-am dezvoltat foarte bine având în vedere că mișcarea rotaryană a renăscut, în România, abia după 1990. Cu toate acestea, există loc de creștere. ~n vestul Europei (în Austria, în Belgia, în Germania) densitatea rotaryenilor este de șase-opt ori mai mare decât în România și Republica Moldova. Sigur, în acele țări, cu excepția perioadei celui de Al Doilea Război Mondial, mișcarea a avut continuitate, de la începutul Secolului al XX-lea.

Este mișcarea rotaryană una a elitelor?

În cluburile Rotary sunt invitați să vină profesioniști din toate domeniile, lideri în domeniile lor de activitate și oameni de afaceri. Rotary consideră că aceste cluburi sunt formate din elite. Noi avem și o definiție a elitelor în Rotary: „elitele sunt formate din acei oameni obișnuiți care fac lucruri neobișnuite”. Ceea ce ne definește ca elite este ceea ce facem noi pentru comunitate, proiectele pe care le dezvoltăm pentru a aduce alinare unor mame care nu găsesc bani pentru tratamente scumpe ale copiilor lor, pentru a ajuta tinerii să-și urmeze drumul spre excelență și pentru a face, în măsura posibilităților noastre ca mai puțini copii să meargă flămânzi la culcare.