- inteviu cu Daniel Tănase, past-guvernator al Districtului 2241 România și Republica Moldova al Rotary Clubs International
La finalul
mandatului său de un an, care s-a încheiat la începutul lunii iulie, Daniel Tănase,
guvernatorul Districtului 2241 România și Republica Moldova al Rotary Clubs
International, s-a aflat pentru o zi în județul Bacău, la închiderea Taberei
internaționale de pictură ediția 2016 organizată de Rotary Club Bacău la Slănic
Moldova. Inginer de profesie, Daniel Tănase este antreprenor și, împreună cu un
bun prieten, administrează compania de IT Assist Software, care dezvoltă aplicații
software pentru piața externă, dar și tipografia și editura Mușatinii din
Suceava. Past-guvernatorul, în vârstă de 53 de ani, este căsătorit, are doi
copii și locuiește de 24 de ani în Suceava, deși provine din Ploiești.
Oamenii obișnuiți
nu se întâlnesc, domnule Daniel Tănase, frecvent cu un guvernator Rotary. Ce
este un asemenea „demnitar” al unei organizații care există, de altfel, în
România din 1929, dar care și-a reluat activitatea abia după 1990?
Guvernatorii,
în Rotary, sunt colegi rotarieny în primul rând, care pentru un an au
responsabilități specifice unui rol precum cel de președinte, de secretar, de
trezorier în Rotary Club. Rotary este o organizație internațională, de
servicii, în care se strâng oameni de profesii diferite (criteriul diversității
este unul obligatoriu), care dezvoltă proiecte pentru comunitățile din care fac
parte. Dar, guvernatorii sunt angrenați și în susținerea unor proiecte internaționale,
dintre care cel mai cunoscut este Programul End Polio prin care clubul, alături
de UNICEF, de Fundația Bill & Melinda Gates, de Organizația Mondială a Sănătății,
își propune să eradicheze poliomielita.
Eu
în Rotary sunt, acum, guvernator din trecutul imediat, adică tocmai mi-am încheiat
acest mandat. Noul an rotarian a început pe 1 iulie. În România și Republica
Moldova, adică în Districtul 2241 al Rotary Clubs International, sunt acum 122
de cluburi și peste 3.300 de rotaryeni. Suntem organizați în cluburi, iar
fiecare club dezvoltă preponderent proiecte pentru comunitate, dar avem și un
număr mare de proiecte, an de an, în care cluburi din străinătate și Fundația
Rotary International sunt prezente cu finanțare. Orientativ, valoarea anuală a
acestor proiecte depășeșete 800.000 de dolari, iar în anul rotaryan 2015-2016
am avut proiecte în derulare în valoare de un milion de dolari. Dar, proiectele
continuă. Valoarea tuturor proiectelor (altele decât aceste „granturi globale”)
depășește, după aprecierea mea, această valoare.
Cum a arătat anul
rotaryan care tocmai s-a încheiat? Ce proiecte de anvergură ați derulat?
Daniel Tănase (centru) în Tabăra internațională de pictură Rotary 2016 de la Slănic Moldova |
Sunt
proiecte foarte frumoase. Aș aminti un priect al colegilor din clubul Cluj
Napoca Parc, care selectează o dată la patru ani 30 de copii cu un coeficient
de iteligență superior din mediul rural, cu rezultate bune la învățătură, care
dacă ar rămâne în acel mediu ar pierde șansa unei bune educații în continuare.
Copiii sunt aduși în Cluj Napoca, sunt înscriși la școli gimnaziale foarte
bune, li se asigură cazare, hrană, chiar și meditații after school. Au fost,
până acum, trei generații. Dintre ei, peste 95% au urmat liceul și s-au înscris
la facultăți din țară și din străinătate.
Alt
proiect, la nivel districtual, este „Salvați inima unui copil”, prin care copii
care suferă de malformații congenitale grave ale inimii și care nu pot fi operați
în țară sunt ajutați să facă aceste operații în străinătate. Toate acestea
printr-un parteneriat cu Spitalul Universitar Wolfson Medical Center din Tel
Aviv și cu Fundația „Salvați inima unui copil”. Până acum, peste 35 de copii au
fost salvați astfel.
Numerose
cluburi au proiecte de susținere a tinerilor care obțin rezultate școlare
foarte bune la olimpiade sau care sunt artiști foarte talentați. Ei primesc
burse pentru a-și urma drumul spre excelență.
Devine mișcarea
rotaryană tot mai interesantă, mai atractivă pentru români? Sunt aderenți mai
mulți?
Din
punctul meu de vedere, creștem an de an. De altfel, Districtul 2241 este cel
mai mare din zona est-europeană, iar celelalte districte din jur au de circa
trei ori mai puțini membri și de două-trei ori mai puține cluburi. Ne-am
dezvoltat foarte bine având în vedere că mișcarea rotaryană a renăscut, în
România, abia după 1990. Cu toate acestea, există loc de creștere. ~n vestul
Europei (în Austria, în Belgia, în Germania) densitatea rotaryenilor este de șase-opt
ori mai mare decât în România și Republica Moldova. Sigur, în acele țări, cu
excepția perioadei celui de Al Doilea Război Mondial, mișcarea a avut
continuitate, de la începutul Secolului al XX-lea.
Este mișcarea
rotaryană una a elitelor?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu