Seceta pune în cumpănă cultura sfeclei de zahăr și în anul agricol abia început

Ioan Puiu

Aociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova, din care fac parte și fermieri din județul Bacău, a organizat, în colaborare cu compania Agrana România, care deține fabrica de zahăr Agrana din Roman, Ziua Sfeclei de Zahăr. La eveniment au participat, alături de fermieri din toată Moldova, furnizori de imput-uri (de semințe de sfeclă de zahăr, de pesticide și de îngrășăminte). Președintele asociației, inginerul Ioan Puiu, ne-a vorbit, cu acest prilej, despre situația din acest an a culturii de sfeclă de zahăr în zona Moldovei și despre speranțele fermierilor pentru anul agricol care abia a început.

Cum a fost, domnule președinte, pentru cultivatorii de sfeclă de zahăr moldoveni, anul agricol 2015?

A fost un an foarte dificil. Noi ne aflăm într-o zonă cu un climat foarte prielnic pentru această cultură în nord-estul României, unde se află și cea mai mare suprafață cultivată cu sfeclă din țara noastră arondată unei fabrici de zahăr. Vorbim de circa 8.400 ha, adică circa 37% din suprafața cultivată cu sfeclă din România. În acest an, foarte secetos, clima nu ne-a ajutat. Solul a fost pregătit prost și am avut secetă chiar de la începutul anului. Răsărirea plantelor a fost deficitară, ierbicidele nu au lucrat cum trebuie, nici îngrășămintele nu au fost folosite cum trebuie. Am început deja campania de recoltare a sfeclei de zahăr și avem o primă estimare pe evaluarea producției, de circa 30 de tone la hectar. Ceea ce înseamnă pentru noi, fermierii, că vom înregistra pierderi în acest an. Circa 50 – 60% dintre fermieri, chiar dacă se vor acorda subvenții mari, așa cum au fost promise de Guvern, vor înregistra pierderi.

Aveți, însă, o colaborare tradițională cu procesatorul de sfeclă, fabrica Agrana. Cât vă ajută aceasta?

Ponderea sfeclei într-o fermă a României este foarte mică, de circa 3 – 5% din suprafața cultivată. La Roman, însă, avem un sistem foarte bine pus la punct, care implică și procesatorul de sfeclă, cu imput-uri. Fermierii pot primi de acolo semințe, îngrășăminte. Partenerii noștri ne pot oferi pesticide tot în regim de prefinanțare, cu plata la sfârșitul sezonului. Este o filieră a producției foarte bună, cu un integrator foarte serios, Agrana România. Dar fermierii tot vor înregistra pierderi. Este vorba de apetitul pentru risc al fiecărui fermier de a continua cu sfecla de zahăr.

Riscuri mari: investițiile la hectar și clima imprevizibilă

Din această perspectivă, cum va fi noul an agricol pentru cultivatorii de sfeclă din Moldova?

Ne gândim foarte serios dacă este bine să continuăm cu această cultură pe suprafețe mari sau să avem o abordare mai atentă, la culturi pe suprafețe mai mici, care să asigure continuitate și procesatorului de sfeclă din această zonă. Riscurile sunt foarte mari: investiții mari la hectar și o climă tot mai greu de anticipat. Iar politicile guvernamentale nu sunt atât de solide încât să avem siguranța că se va întâmpla ceva, iar în cazul unei catastrofe naturale, ca în acest an, să fie compensată de guvern. La această oră, încă nu există o hotărâre de guvern care să dea siguranță fermierului că va primi o subvenție mai mare la sfeclă. Sunt numai declarații și estimări. Noi știm, din experiența anilor trecuți, care au fost tot secetoși (2009, 2012), că fermierii vor continua să planteze sfeclă, dar pe suprafețe mai mici, și că sunt și fermieri noi care vor cultiva. Agrana are planuri foarte ambițioase pentru anul care vine, de 10.000 ha (față de 8.400 în acest an). Va fi o altă temă pe care o vom aborda cu Agrana: prețul de bază al sfeclei. Sfecla este o cultură la care sunt cote de producție, iar prețul garantat este doar pentru sfecla în cotă. Celălalt preț este mult mai mic. Cu toate că investițiile la hectar sunt cele mai mari din sectorul vegetal, de 1.500 – 1.700 de euro.

Subvențiile sunt bune, dar încă în discuție

Cum apreciați subvenția la hectar propusă pentru cultivatorii de sfeclă?

Subvenția la sfeclă va fi de 750 – 800 de euro la hectar. Foarte mare, atractivă. Însă nu avem o reglementare sau o hotărâre de guvern prin care să fim siguri că o vom primi. Și este foarte târziu, pentru că în această perioadă ne pregătim pentru producția anului care vine. Și mai este o problemă nereglementată: cu toate că fermierii din Moldova sunt cei mai mari cultivatori din România, sistemul de cote nu a fost adaptat acestei realități. Avem încă o cotă mică. Cota României este de circa 22%, de 24.240 t de zahăr, iar restul zahărului fiind plătit la alt preț, cu circa 30% mai mic.

Care este reacția furnizorilor de imput-uri vizavi de anul care a fost foarte greu în agricultură și față de anul care vine, care nu se anunță nici el foarte bun?

Nu sunt nici ei fericiți. Sunt puși în situația de a recupera sume foarte mari de bani la sfârșitul sezonului, de a relua finanțarea. Dar, aceasta este situația, iar noi trebuie să facem ca acest sistem de producție să funcționeze în continuare. Seceta a lovit puternic, iar prețurile nu sunt la un nivel care să acopere aceste pierderi. Sunt zone în România cu producție ceva mai bună ca în Moldova, iar acestea influențează prețul final al produselor pe care le comercializăm în toamnă. Este o situație pe care trebuie să o înțeleagă și furnizorii de imput-uri, să asigure cofinanțarea pentru anul următor pentru toate culturile.