Seceta pune în cumpănă cultura sfeclei de zahăr și în anul agricol abia început

Ioan Puiu

Aociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova, din care fac parte și fermieri din județul Bacău, a organizat, în colaborare cu compania Agrana România, care deține fabrica de zahăr Agrana din Roman, Ziua Sfeclei de Zahăr. La eveniment au participat, alături de fermieri din toată Moldova, furnizori de imput-uri (de semințe de sfeclă de zahăr, de pesticide și de îngrășăminte). Președintele asociației, inginerul Ioan Puiu, ne-a vorbit, cu acest prilej, despre situația din acest an a culturii de sfeclă de zahăr în zona Moldovei și despre speranțele fermierilor pentru anul agricol care abia a început.

Cum a fost, domnule președinte, pentru cultivatorii de sfeclă de zahăr moldoveni, anul agricol 2015?

A fost un an foarte dificil. Noi ne aflăm într-o zonă cu un climat foarte prielnic pentru această cultură în nord-estul României, unde se află și cea mai mare suprafață cultivată cu sfeclă din țara noastră arondată unei fabrici de zahăr. Vorbim de circa 8.400 ha, adică circa 37% din suprafața cultivată cu sfeclă din România. În acest an, foarte secetos, clima nu ne-a ajutat. Solul a fost pregătit prost și am avut secetă chiar de la începutul anului. Răsărirea plantelor a fost deficitară, ierbicidele nu au lucrat cum trebuie, nici îngrășămintele nu au fost folosite cum trebuie. Am început deja campania de recoltare a sfeclei de zahăr și avem o primă estimare pe evaluarea producției, de circa 30 de tone la hectar. Ceea ce înseamnă pentru noi, fermierii, că vom înregistra pierderi în acest an. Circa 50 – 60% dintre fermieri, chiar dacă se vor acorda subvenții mari, așa cum au fost promise de Guvern, vor înregistra pierderi.

Aveți, însă, o colaborare tradițională cu procesatorul de sfeclă, fabrica Agrana. Cât vă ajută aceasta?

Ponderea sfeclei într-o fermă a României este foarte mică, de circa 3 – 5% din suprafața cultivată. La Roman, însă, avem un sistem foarte bine pus la punct, care implică și procesatorul de sfeclă, cu imput-uri. Fermierii pot primi de acolo semințe, îngrășăminte. Partenerii noștri ne pot oferi pesticide tot în regim de prefinanțare, cu plata la sfârșitul sezonului. Este o filieră a producției foarte bună, cu un integrator foarte serios, Agrana România. Dar fermierii tot vor înregistra pierderi. Este vorba de apetitul pentru risc al fiecărui fermier de a continua cu sfecla de zahăr.

Riscuri mari: investițiile la hectar și clima imprevizibilă

Din această perspectivă, cum va fi noul an agricol pentru cultivatorii de sfeclă din Moldova?

Ne gândim foarte serios dacă este bine să continuăm cu această cultură pe suprafețe mari sau să avem o abordare mai atentă, la culturi pe suprafețe mai mici, care să asigure continuitate și procesatorului de sfeclă din această zonă. Riscurile sunt foarte mari: investiții mari la hectar și o climă tot mai greu de anticipat. Iar politicile guvernamentale nu sunt atât de solide încât să avem siguranța că se va întâmpla ceva, iar în cazul unei catastrofe naturale, ca în acest an, să fie compensată de guvern. La această oră, încă nu există o hotărâre de guvern care să dea siguranță fermierului că va primi o subvenție mai mare la sfeclă. Sunt numai declarații și estimări. Noi știm, din experiența anilor trecuți, care au fost tot secetoși (2009, 2012), că fermierii vor continua să planteze sfeclă, dar pe suprafețe mai mici, și că sunt și fermieri noi care vor cultiva. Agrana are planuri foarte ambițioase pentru anul care vine, de 10.000 ha (față de 8.400 în acest an). Va fi o altă temă pe care o vom aborda cu Agrana: prețul de bază al sfeclei. Sfecla este o cultură la care sunt cote de producție, iar prețul garantat este doar pentru sfecla în cotă. Celălalt preț este mult mai mic. Cu toate că investițiile la hectar sunt cele mai mari din sectorul vegetal, de 1.500 – 1.700 de euro.

Subvențiile sunt bune, dar încă în discuție

Cum apreciați subvenția la hectar propusă pentru cultivatorii de sfeclă?

Subvenția la sfeclă va fi de 750 – 800 de euro la hectar. Foarte mare, atractivă. Însă nu avem o reglementare sau o hotărâre de guvern prin care să fim siguri că o vom primi. Și este foarte târziu, pentru că în această perioadă ne pregătim pentru producția anului care vine. Și mai este o problemă nereglementată: cu toate că fermierii din Moldova sunt cei mai mari cultivatori din România, sistemul de cote nu a fost adaptat acestei realități. Avem încă o cotă mică. Cota României este de circa 22%, de 24.240 t de zahăr, iar restul zahărului fiind plătit la alt preț, cu circa 30% mai mic.

Care este reacția furnizorilor de imput-uri vizavi de anul care a fost foarte greu în agricultură și față de anul care vine, care nu se anunță nici el foarte bun?

Nu sunt nici ei fericiți. Sunt puși în situația de a recupera sume foarte mari de bani la sfârșitul sezonului, de a relua finanțarea. Dar, aceasta este situația, iar noi trebuie să facem ca acest sistem de producție să funcționeze în continuare. Seceta a lovit puternic, iar prețurile nu sunt la un nivel care să acopere aceste pierderi. Sunt zone în România cu producție ceva mai bună ca în Moldova, iar acestea influențează prețul final al produselor pe care le comercializăm în toamnă. Este o situație pe care trebuie să o înțeleagă și furnizorii de imput-uri, să asigure cofinanțarea pentru anul următor pentru toate culturile.

Fermierii au dat din nou de gustul zahărului

• facilităţile oferite de procesatori, preţul mai bun şi desfacerea sigură sunt principalele motive pentru care suprafeţele cultivate cu sfeclă de zahăr cresc

Fermierul Gheorghe Gheorghiu
a mărit suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr

Schimbarea strategiei Fabricii de zahăr Agrana Roman în raporturile cu fermierii cultivatori de sfeclă de zahăr, anunţată încă de anul trecut, va aduce în acest an o creştere a suprafeţelor cultivate. Inginerul Gheorghe Gheorghiu, din comuna Secuieni (Neamţ), care a fost astă-toamnă gazda evenimentului de lansare a ofertei pentru acest an a fabricii din Roman, în raza de activitate a căreia se află şi judeţul Bacău, a extins cu aproape 40% suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr. Facilităţile din contractul cu fabrica şi preţul bun şi sigur sunt principalii factori care l-au determinat să facă acest pas. Fermierul cultivă terenuri agricole şi în judeţul nostru.

"Am cultivat cu sfeclă de zahăr, până acum, circa 55 de hectare - ne-a informat Gheorghiu. Atât am avut şi anul trecut. Anul acesta am crescut la 70 de hectare, pentru că se merită". Când spune "se merită", fermierul are în vedere în primul rând profitul pe care l-a obţinut ţn 2011: „Profitul ne-a permis să achiziţionăm un tractor de 160 CP, John Deer, nou. L-am plătit mai ales cu ce am obţinut din sfecla de zahăr, pentru că banii din această direcţie vin la sfârşitul anului încheiat şi începutul celui care abia începe. Fabrica de zahăr, pentru a stimula producătorii de sfeclă, şi-a achitat obligaţiile până în Anul Nou. Eu am luat, ca diferenţă la ce am primit iniţial, aproape 300.000 de lei. Am plătit îngrăşămintele, sămânţa de sfeclă şi recoltatul, cam 200.000 de lei, iar diferenţa am încasat-o cash”.

Sfecla 2011: 60 de tone la hectar

Pe 55 de hectare cultivate cu sfeclă, Fast Agri a făcut 3.308 tone de sfeclă. Adică peste 60 de tone la hectar. Producţia putea fi şi mai bună - susţine fermierul -, pentru că pe lotul cultivat a avut şi ploaie şi o densitate a plantelor în limite normale, circa 80.000 la hectar. Dar, a mai fost şi un atac de dăunători, în zona Secuieni, care au lăsat terenul gol în total pe două-trei hectare, din 32. Dacă în partea a doua a anului, în august-septembrie, ar fi avut precipitaţii suficiente, fermierul se putea duce la 65 de tone la hectar. Pe un teren pe care altădată a făcut şi 70 - 80 de tone. „Anul trecut – a precizat agricultorul -, seceta, în zona noastră, nu a fost atât de mare ca în alte părţi. Noi am depăşit conţinutul de zahăr contractat, de 15,5% şi am ajuns la aproape 16%. Dar, în zonă, unii au ajuns şi la 17 sau 18%. Ei au primit un preţ mai bun de la procesator. Cu fiecare procent de zahăr în plus câştigi destul de mult”. Fermierul spune că deficitul de precipitaţii din 2011 nu a fost stins cu zăpada din această iarnă. Acum ar mai trebui 40 - 60 de litri de apă pe metrul pătrat.

Facilităţi ca anul trecut

Facilităţile acortdate de procesator sunt la nivelul anului trecut: se oferă sămânţă prin intermediul fabricii, dar şi 6.000 kg de îngrăşământ la hectar. Fermierul îşi asigură pesticidele pe altă filieră, în special de la Alcedo, cu plata la recoltare. „Aceasta ne ajută mult – recunoaşte cultivatorul. Acum, la înfiinţarea culturii, ai nevoie de trei-patru mii de lei la hectar. Dar urmează erbicidările şi tratamentele, plus motorina consumată. încheierea unui contract cu fabrica îţi garantează un preţ, faţă de alte culturi la care fluctuaţiile de preţ sunt foarte mari. Desfacerea la sfeclă este asigurată, în timp ce la alte culturi nu există o reţea pe care să te bazezi”.

Dacă anul trecut au plătit 35 de euro pe tonă, în 2010 abia au dat 28 – 29 de euro. Asociaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr a pus problema preţului, foarte scăzut chiar faţă de alte fabrici din Romînia. De aceea, în 2011 şi suprafaţa cultivată în zonă a fost foarte mică. Mulţi fermieri s-au retras. Cheltuielile sunt foarte mari la acaestă cultură. „Anul acesta am făcut o siumulare – spune Gheorghiu. Pentru o producţie de peste 60 de tone la hectar, cheltuiala se duce la 7.000 – 8.000 de lei. Plus riscurile în cultură. Faţă de anul trecut, s-au scumpit motorina, pesticidele şi îngrăşămintele, cu circa 10 - 15%. Exact cât valoarea compensaţiei pentru acciza la motorină. Dar, dacă vrei să faci producţie, trebuie să investeşti”.