Ne-am lins pe buze și cu adoptarea monedei euro

Mă număr printre românii cărora le-ar fi plăcut ca din 2019 măcar să fi avut în portofel numai euro. Știu cum m-ar putea admonesta cei din tabăra adversă, cu argumente care țin mai ales de posibilitatea ca nivelul de trai să scadă astfel în România, ca prețurile să o ia razna, adică să se alinieze la cele din țările dezvoltate ale UE, pe când veniturile românilor să rămână tot pe loc.

Dar, de două zile motiv de gâlceavă pe acest subiect nu mai este, pentru că însuși guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus clar: „Ținta 2019 nu mai este fezabilă pen­tru că nu numai că a trecut vremea, dar ar fi trebuit ca de la 1 ianuarie 2016, cel mai târziu în iunie 2016, România să int­re în ERM II, în antecamera zonei euro“.

Clasa politică și-a asumat acest angajament în pri­măvara anului 2014, iar oficialii băn­cii centrale nu au contestat atunci acest obiectiv. Isărescu spune, acum, că România nu a reușit să realizeze o foaie de parcurs clară spre euro.

Îmi amintesc de grija pe care o aveam, ori de câte ori plecam în vreo țară străină să fac rost de euroi, iar de cum ajungeam acolo să caut o casă de schimb valutar mai convenabilă, pentru că în aeroporturi și în hoteluri comisioanele sunt mari ori cursul valutar ține cu ei, nu cu noi. {i n-ar fi fost nimic un asemenea efort, dacă la plecare spre țară n-ar fi trebuit să fac ochii cât cepele la câți bani necheltuiți mai aveam, să-i schimb rapid tot în euro, să nu rămân cu piese de muzeu în buzunar, pentru că la noi cu lirele turcești, cu grivnele ucrainene sau cu ciudatele kune croate nu prea mai ai ce face.

Analiștii spun că printre mo­ti­ve se numără criza, convergența reală ori termenul prea optimist asumat inițial de guvern. Dar, una dintre cele mai importante probleme legate de adoptarea euro este PIB-ul redus pe cap de locuitor, aflat la jumătate din media Uniunii Europene și sub nivelul la care au ajuns alte țări, respectiv peste 60% din media UE.

Noroc că din Muntenegru am cumpărat, într-o toamnă, o pereche de ochelari de soare pe lentilele cărora cine mă privește din față vede semnele monedei euro.