Paradă de datini și obiceiuri de iarnă pe văile Trotușului și Tazlăului

La Moinești

În majoritatea localităților de pe văile Trotușului și Tazlăului au răsunat în aceste zile de sfârșit și de început de an glasurile colindătorilor, într-o atmosferă de voie bună, dominată de cântece și urături.

La Moinești, Comănești, Dărmănești, la Dofteana și la Târgu-Ocna, ca și în alte așezări trotușene, manifestările dedicate sărbătorilor de iarnă au încântat mai ales acolo unde acestea s-au transformat în adevărate festivaluri, cu o impresionantă desfășurare de formații alcătuite în mare parte din foarte mulți tineri, alături de bătrânii satelor, ceea ce demonstrează că încă se mai păstrează nealterate tradițiile locurilor și că ele sunt pe mâini bune.

La Comănești

Jocurile cetelor și formațiilor de urși, capre, căiuți, mascați, urâți și frumoși, alaiurile cu plugușorul străbun, cu irozi și doboșari, cu cerbi și multe alte obiceiuri și datini de iarnă au atras locuitorii și vizitatorii localităților care au organizat astfel de manifestări.   

Cel mai amplu și mai așteptat eveniment de acest gen a fost Festivalul de Datini și Obiceiuri Strămoșești de la Comănești (30 decembrie), ajuns la ediția a XXIII-a, care a inclus cele mai frumoase reprezentații populare, cu jocuri și urături străbune, precum Irozii, Mascații, Jocul Ursului, Jocul Caprei, Banda lui Bujor etc. Printre formațiile participante s-au numărat Ansamblul folcloric Gospodarii de pe Valea Asăului, Banda lui Bujor de la Asău, Ursul de la Leorda, Ansamblul folcloric ,,Cununa de pe Valea Muntelui”, Dansul măștilor de la Palanca, Plugul din Brătila-Mocani, Plugușorul de la Apa Asău, Capra de la Pârjol, Ursul din Zăvoi ș.a.

Un alt spectacol inedit este și jocul ,,Ursul de la Dărmănești”, care face parte din categoria teatrului folcloric, organizat anual pe data de 31 decembrie, tradiție care vine de pe vremea îmblânzirii animalelor și a spectacolelor dure, tari, date de sclavi în fața aristocraților, luptând cu fiarele în arene special amenajate, probabil de pe vremea romanilor.

La Târgu Ocna, la Festivalul ,,Tradiții și obiceiuri de iarnă” din ultima zi a anului abia încheiat, locuitorii și turiștii orașului-stațiune au putut urmări o amplă paradă a cetelor de urși și colindători din cartierele orașului, într-o atmosferă de sărbătoare și voie bună.

Pe 5 ianuarie, însă, un spectacol asemănător este așteptat și în stațiunea Slănic Moldova, la apropierea Crăciunului pe rit vechi.

Romulus-Dan BUSNEA, Petru Done

La Târgu Ocna

Ursul și caprele vin la Hello Shoping Park

Complexul comercial Hello Shoping Park, din Bacău, va fi, luni, 29 decembrie, de la ora 16,00, gazda unui spectacol de datini și obiceiuri de Anul Nou. Urșii de la Asău, caprele, colindătorii și urătorii, dar și cei cu sorcovele, vor susține un inedit spectacol pentru toți clienții complexului comercial.

Ursul, capra și mascații - vize pe pașaportul nostru turistic

Mos Vrânceanu, din Berzunți, era cunoscut și în străinătate

Vremurile „moderne” ne-au adus, treptat, în situația de a dori mai mult ca oricând ca, la sfârșit de an, să vedem prin centrul orașului trecând alaiul de datini și obiceiuri tradiționale. Unii le cunoaștem din amintiri, dar cei mai tineri nu mai știu ce înseamnă colindul sau plugușorul din poartă în poartă, din casă în casă, nu mai știu ce însemna traista plină cu mere, nuci sau colaci. Tradițiile de acest fel s-au pierdut.

În mai toate orașele mari sau în zonele în care asemenea obiceiuri se păstrează mai bine conservate, autoritățile locale au grijă să dea poporului pâinea și circul de care are nevoie, de această dată mai elevat, sub forma festivalurilor sau a alaiurilor de datini și obiceiuri de iarnă. Se întâmplă, an de an, și în Bacău. Asemenea manifestări, cu cete de urși și capre, cu cete de jieni și de mascați, cu urători de toate categoriile, au devenit un brand zonal sau chiar de țară, căutat și pe la noi, dar și prin străinătate. Pe lângă tot ce are România în minunata „grădină a Carpaților”, tradițiile populare sunt la mare căutare. O astfel de avere are și județul Bacău și de ce să nu recunoaștem că ori de câte ori auzim sau vedem că ursul de la Dărmănești joacă fie pe la București, fie pe la Suceava sau la Sighet (unde aud că ar fi chiar cel mai mare festival de datini și obiceiuri de iarnă din țară), ne cresc inimile în piept. De mândrie, se înțelege.

De mândrie, poate, și pentru că altfel Bacăul nu prea apare în lume nici măcar din punct de vedere turistic. De câte ori n-am fost invidios pe modul în care, la marile târguri de profil, alte județe din jur erau excelent promovate, noi însă nu. Caprele și urșii, mascații și colindătorii au devenit, însă, ambasadorii noștri cei mai buni. A fost o vreme în care, oriunde mă aflam prin țară, mulți mă întrebau ce mai fac ba unul, ba altul dintre celebrele personaje politice. Acum apele s-au mai liniștit pe această parte, dar de ursul de la Dărmănești aș fi mândru să le povestesc tuturor. Sau de ursul ecologic de la Vultureni sau de vioara de tablă, cu goarnă, ca și de măștile făurite de regretatul moș Vrânceanu, din Berzunți. Superbe semnături pe pașaportul turistic băcăuan! Despre pârtia de schi de la Slănic Moldova mă căznesc de zile întregi să văd ceva pe internet sau prin ziare, dar nimic, nimic. Poate nu văd și pentru că iar am avut un început de iarnă ca pe malul Mediteranei. Poate.