Visul lui Pluto

A fost o vreme în care ne-am dat în vânt toți după produsele din străinătate. Înainte de 1990 eram chiar vânători de asemenea produse, parcă mai bune și, oricum, mult mai frumos ambalate. Atunci se găseau greu și mai ales cu relații. De ce să nu spunem, însă, că a fost și un timp în care astfel de produse apăruseră chiar liber la raft. Copil fiind, îmi amintesc, desigur, mai ales de guma de mestecat și mai ales de celebrele Coca Cola și Pepsi. Dar, ceva mai târziu am găsit în magazinele cooperației de consum dintr-o comună minunate produse pentru bărbierit, aduse acolo din Ungaria prin schimburi comerciale cu o organizație similară. După ’90 a început dezmățul. S-au umplut și la noi rafturile, mai ales ale buticurilor, cu tot felul de minuni occidentale, dar și turcești și chinezești. Procedam cu ele cam cum făcea celebrul personaj al filmelor de desene animate Pluto, câinele care vedea în somn grămezi de oase, în care făcea, la propriu, baie. Până când ne-am dat seama ce chimicale conțineau astfel de produse, inclusiv cele non-alimentare, ce calitate îndoielnică aveau produsele care ajungeau la noi „în Est”, față de ce se vindea, similar, „în Vest”. Distrugerea sistematică a agriculturii și a industriei noastre (dubioasă realitate, dar nici acum lămurită!) ne obligă tot mai mult să apelăm la importuri. Cele mai ciudate rămân cele alimentare. Cu o creștere de 11,4% și o valoare cumulată de 4,55 de miliarde de euro, importurile de alimente și animale vii realizate de companiile din România în primele șapte luni ale acestui an, de exemplu, înseamnă 8,2% din totalul importurilor. Au crescut și importurile de băuturi și tutun. În intervalul ianuarie-iulie, raportat la aceeași perioadă a anului trecut, cererea pentru bunurile cumpărate de peste hotare pe acest segment a crescut cu 11,5%, până la o valoare cumulată de 453,6 milioane de euro. Ca pondere în totalul importurilor din primele șapte luni ale acestui an, băuturile și tutunul reprezintă 0,8%. Și procedăm cu astfel de bunuri, dar numai de nevoie, ca în lumea onirică a cățelului Pluto.

Explozia dolarului face primele victime

• sunt afectați cei cu credite în dolari, importatorii în moneda americană, turismul pe dolari, chiar și piața carburanților

Dolarul a ajuns, marți, 10 martie, la un nou maxim istoric în raport cu leul și a atins nivelul de 4,1279 de lei. Majorarea raportului a fost, față de ziua precedentă de cinci bani, ceea ce înseamnă un plus de 1,23%.

Dolarul se apreciază constant de pe 26 februarie, când se afla la nivelul de 3,8932 de lei și pune tot mai multă presiune pe tranzacțiile de orice fel, dar în special pe cele care sunt fundamentate pe moneda americană. Astfel, au început să crească din nou prețurile carburanților, după circa patru luni în care acestea au scăzut. Foarte puține sunt benzinăriile în care mai pot fi găsiți carburantți sub 5 lei, aceasta dupa ce la jumătatea lunii ianuarie prețul benzinei coborâse chiar sub 4,8 lei/litru. Primul distribuitor de carburanți care a început să crească prețurile a fost Lukoil, chiar dacă Petrom era, de regulă, primul care majora tarifele.

Efecte similar se văd și pe piața materiilor prime, dar și pe cea a medicamentelor.

Efectul majorării cursului în raportul leu/dolar începe să se vadă și pe piața creditelor bancare, la cei care au apelat la credite în valută, respective în dolari, creditele fiind din ce în ce mai scumpe.

De asemenea, se percep replieri și în piața turismului, mai ales pentru variantele care au fost calculate în dolari. Operatorii din turismul băcăuan au oprit, deja, înscrierile pentru vacanțe sau excursii de acest fel, până când lucrurile se vor stabiliza șI se vor reface calculele.

Evident, sunt și categorii de operatori economici care au de câștigat prin deprecierea leului în raport cu dolarul. Economiștii spun că sunt în câștig cei care au exporturi denominate în dolari și pierd cei care au importuri denominate în moneda Americană sau care au credite luate în dolari.