Cum a devenit o jurnalistă designer vestimentar în Asău

• Irina Florea transpune universul florilor pe rochii unicat, iar în crearea modelelor se inspiră din natură, din muzică, dar și din poveștile clientelor

Lumea mirobolantă a florilor și a peisajelor din natură, din care nu lipsesc uneori minunatele vietăți ale pădurii, s-a mutat de puțină vreme în casa din Asău a jurnalistei Irina Florea. Căsuța, moștenită de la bunici, pare ea însăși desprinsă din povești și, cum spune o vorbă din popor, „strălucește ca un pahar”: este curată, elegantă și frumoasă. Acolo, Irina și-a amenajat atelierul în care își pune în valoare o pasiune descoperită și cultivată de puțin timp, aceea de designer vestimentar. Irina Florea creează piese de vestimentație unicat și are comenzi online din toată țara, dar a livrat și în Germania, în Spania, în Grecia și în Italia.

Irina este o femeie ageră și nonșalantă. Ne spune din start că are 30 de ani, că este mamă a doi copii și soție, iar în rest „multifuncțională”. A încercat până acum câte puțin din toate, din dorința de a se adapta locului. A absolvit cursurile Facultății de jurnalism în București, a făcut un master în Relații publice și publicitate și a profesat ca specialist în PR într-o companie londoneză circa șase ani încă din timpul studiilor, prilej cu care a călătorit foarte mult.

S-a căsătorit, însă, la Moinești, unde a urmat și ruptura de job-ul ei primar, pentru că și-a dorit foarte mult să aibă o familie. „Părinții mei sunt plecați de aproape 20 de ani în străinătate, iar eu am fost singură cam de la 14 ani – spune Irina. Viața mea s-a schimbat radical în momentul în care am devenit mamă. Nu mă mai puteam dedica integral job-ului. Dar am încercat să-mi descopăr și alte talente. Astfel, în timp ce îmi creșteam copiii, noaptea pictam. Locuiam în Moinești, unde, venită din București, am văzut prin copii partea plină a paharului: le puteam oferi o viață mult mai sănătoasă, crescându-i natural”.

În final, viața i-a adus și în Asău.

Fermieri, cu entuziasm

Tânăra familie Florea își dorea un rost al ei. Soțul este mare iubitor de animale și, astfel, s-au hotărât să cumpere capre, mai ales pentru laptele lor, care se știe că este foarte sănătos. S-au mutat în casa moștenită în Asău și au început cu 34 de animale. Dar nu cunoșteau detalii despre cum se cresc și astfel s-au bazat pe alți oameni, pe care să-i angajeze. De aici a urmat ideea unui proiect cu finanțare europeană, pe care l-au și finalizat, pe Măsura 112 „Instalarea tânărului fermier” din PNDR.

„Eram entuziasmați și ne gândeam și la o agropensiune – mai spune Irina. Aveam visuri mari. Dar, ne-am izbit de foarte multe piedici. Nu aveam oameni (am schimbat pe puțin 30 – 40 de ciobani) și am ajuns să ne ocupăm de creșterea animalelor chiar noi, dar nu era viața pe care ne-o doream”. Pe acest proiect au achiziționat tot ce trebuia, au finalizat proiectul în 2016, după doi ani, dar încă sunt în perioada de monitorizare. A fost un proiect de 40.000 de euro, prin GAL Valea Tazlăului. Au investit tot ce aveau într-o fermă adevărată, nu într-o simplă stână.

Lumina de la capătul tunelului din atelierul de fashion

Cum timpul trecea și soții Florea nu aveau nici un beneficiu, s-au reorientat: soțul s-a întors la construcții, la firma lui proprie, iar Irina și-a văzut de casă și de pictură. Așa a început să picteze veșminte, întâi pentru ea, dar care au trezit și interesul altora. „Mi-am dat seama că puteam face un business din aceasta, dar nu mă gândeam să folosesc fonduri europene, să ajung la o anumită sumă. Eu aveam deja un mic business, dar îmi trebuiau bani pentru dezvoltare” – spune Irina.

Și-a făcut o pagină de internet, pe care a promovat-o singură, și a început să vadă tot mai bine că lumea este interesată de ceea ce face. „Nu sunt artist plastic, nu am studii în domeniu, am doar o pasiune – ne-a declarat tânăra designeriță. Făceam rochii, fuste, cămăși, bluze, obiecte vestimentare diverse pe care le personalizam. Am început, însă, să colaborez cu o croitoreasă de profesie, din zonă, pe care o cunosc din copilăria mea și pe care o voi angaja în atelierul meu”. Primea rochii gata făcute de la un furnizor din București, însă unele doamne voiau ceva pe dimensiunile lor. Semn că trebuia dezvoltat un veritabil atelier de mode.

Al doilea proiect cu bani europeni

Era nevoie de ceva mașini specializate, de o tehnologie anume. Era nevoie de o imprimantă digitală pentru textile, dar care costa mult. Atunci Irina a avut ideea de a apela tot la fondurile europene și astfel a ajuns la Oficiul din Bacău al AFIR. A fost un succes, iar finalizarea proiectului din zootehnie a fost un atu. A obținut, astfel, 70.000 de euro, iar în prima fază a și luat cam 49.000, din care a achiziționat imprimanta pentru textile, o mașină de brodat, mașină de cusut, mașină de surfilat – mașini profesionale, de ultimă generație, plus aparatura IT necesară, o presă, imprimanta clasică, un aparat foto, o masă de călcat performantă, dar și un șevalet și mobilierul adecvat. A construit chiar și o sobă de teracotă, pentru a asigura temperatura necesară funcționării mașinilor.

„Nu lucrez în cantități industriale, ci după principiul «puțin și bun». Imprimanta transpune pe țesături orice fel de imagine, luată de pe internet sau scanată după desenele mele. Vreau să transpun imagini unicat, să fac «artificii» care aduc originalitate modelelor. Creez propriile modele. Am deja foarte multe produse lucrate. Modelele pot fi văzute pe pagina mea de internet (www.monchouchou.ro), pe paginile de socializare Facebook și Instagram (pe Facebook – mon chou chou). Nici nu-mi doresc multă publicitate, pentru că nu aș face față comenzilor. Lucrez singură.”

Irina Florea, designer vestimentar

AFIR pune la bătaie 85.000 de euro pentru înființarea de noi livezi

Fonduri europene în valoare de 85 de milioane de euro sunt puse la dispoziție pentru investiții în exploatații pomicole prin noua sesiune de primire a solicitărilor de finanțare lansată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Noua sesiune vizează finanțarea prin intermediul submăsurii 4.1a „Investiții în exploatații pomicole” a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 în perioada 27 decembrie 2017 – 30 iunie 2018.

Depunerea cererilor de finanțare se poate face online, pe pagin oficială de internet www.afir.info. Cei interesați pot consulta pe site-ul  AFIR (secțiunea Investiții PNDR – Sector Pomicol – sM 4.1a) Ghidul solicitantului și anexele aferente sM 4.1a, documente necesare pentru întocmirea unui proiect de investiții în sectorul pomicol finanțat prin PNDR 2020. Pragul de calitate lunar stabilit pentru perioada decembrie 2017 – ianuarie 2018 este de 40 de puncte și scade treptate până la minimul de 10 puncte în ultima lună a sesiuni (iunie 2018).

În perioada 2015 – 2017, AFIR a primit 552 de solicitări de finanțare pentru investiții în exploatații pomicole în valoare de peste 250 de milioane de euro, gradul de consumare a alocării fondurilor disponibile fiind de aproximativ 91%.

„Sunt  în asentimentul solicitanților că aceste tipuri de proiecte sunt complexe și au nevoie de un timp mai îndelungat pentru a fi întocmite – spune Adrian Chesnoiu, directorul general al Agenției. De aceea, sesiunea care se va deschide în acest final de an va fi disponibilă pe o perioadă de șase luni. Sper ca în acest interval să primim proiecte de calitate care să crească în viitor producția pomicolă a țării.”

Câți bani europeni vin din acest an în mediul rural al județului

• Proiectele de finanțare depuse la Oficiul județean al AFIR însumează 85 de milioane de euro

Andrei Seto

Proiectele cu finanțare din fonduri europene și guvernamentale prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 depuse în anul 2017 în județul Bacău aduc 85 de milioane de euro beneficiarilor publici și privați. Submăsura 6.3 (Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici) - spune directorul Oficiului Județean Bacău al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Andrei Seto – a fost cea mai accesată, cu 96 de proiecte.

Primăriile primesc 53 de milioane de euro

Primăriile din județ au depus proiecte de peste 53 de milioane de euro în PNDR. Pe submăsura 4.3 (Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice) au fost depuse trei proiect cu o valoare totală de 3,5 milioane de euro. Pe Submăsura 7.2 (Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică – domeniul rutier) au fost depuse 19 proiecte cu o valoare totală de 17,3 milioane de lei, iar pentru infrastructura de apă uzată două proiecte de aproape 3,5 milioane de euro. Pentru sistemul educațional cinci proiecte aduc peste 2,2 milioane de euro, iar pe Submăsura 7.6 (Cămine culturale) sunt 11 proiecte cu o valoare de aproape 3,7 milioane de euro. În total, sunt contractate proiecte în valoare de peste 30 de milioane de euro.

„Este de remarcat – a precizat Andrei Seto - activitatea primarului Valentin Manea din Săucești, care are la acest moment trei proiecte: o after-school (500.000 de euro), un cămin cultural (500.000 de euro) și un drum (aproximativ 400.000 de euro). Acest primar a primit deja avansul de la AFIR și se află în perioada de implementare a proiectelor”.

La Berești-Tazlău, primarul Dumitru Tulpan are contractat un proiect pentru construirea unei grădinițe, cu 500.000 de euro, un cămin cultural de 436.000 de euro și un drum de un milion de euro. La Gârleni se va construi o grădiniță cu 330.000 de euro, un cămin cultural cu 186.000 de euro, la Ștefan cel Mare e aplică un proiect de 994.000 de euro și altul pentru o grădiniță de 500.000 de euro.

Dar, proiectul cu valoarea cea mai mare din județ depus de o primărie este cel din Horgești, în valoare de 2,5 milioane de euro pentru apă și canalizare.

„Sunt proiecte contractate în acest an de peste 30 de milioane de euro – a precizat directorul Oficiului AFIR Bacău. Selectate în perioada de contractare sunt proiecte în valoare de cinci milioane de euro, care vor fi contractate până la sfârșitul anului. În evaluare mai sunt, însă, proiecte de aproximativ 18,3 milioane de euro”.

Primăria Săucești

GAL-urile, porți spre finanțare

Beneficiarii publici băcăuani au depus proiecte și prin GAL-uri (Grupurile de Acțiune Locală). În GAL Colinele Tutovei, au fost depuse 13 proiecte pe Submăsura 7.2, de 624.000 de euro. În GAL Valea Muntelui au fost depuse cinci proiecte, de 425.000 de euro, în GAL Confluențe Moldave sunt șase proiecte, de 220.000 de euro, iar în GAL Valea Trotușului sunt opt proiecte de 514.000 de euro.

Până acum, prin GAL-uri primăriile au depus proiecte în valoare de 1,683 de milioane de euro. O parte dintre primării și-au dorit achiziția unor utilaje pentru deszăpezire – buldoexcavatoare (la Urechești, Orbeni, Coțofănești, Cașin, Horgești), autogredere (Pâncești, Găiceana), o basculantă (Huruiești), un microbuz pentru accesibilitatea serviciilor sociale (Brusturoasa) și o autogunoieră pentru Serviciul de salubritate (Târgu Ocna).

„Pentru a veni în sprijinul primăriilor – spune Andrei Seto - am detașat oameni de la noi la Centrul regional al AFIR, unde ei se ocupă special de dosarele proiectelor depuse de primăriile băcăuane, pentru a fi evaluate cât mai repede, iar utilajele solicitate să poate fi luate și folosite în această iarnă. Din oficiile județene ale AFIR și din GAL-uri au venit sute de asemenea proiecte, deci e mult de lucru”.

Primăria Berești-Tazlău

Proiecte depuse în sectorul agricol

Pe Submăsura 4.1a (Investiții în exploatații pomicole) au fost depuse șapte proiecte, în valoare totală de aproape 5,8 milioane de euro. „Acum sunt evaluare la Centrul regional al AFIR și cred că vor fi evaluate până la sfârșitul anului” – a apreciat directorul AFIR Bacău.

Un proiect este de aproape 1,6 milioane de euro, pentru procesare de cătină în satul Lichitișeni (Vultureni), altul de aproape două milioane de euro în Mărăști (Filipeni), pentru înființarea unei plantații pomicole de cireși și meri, iar un proiect de aproape 1,5 milioane de euro este pentru înființarea unei plantații de cireși și meri în Godovana (Filipeni). De asemenea, un proiect de peste 700.000 de euro a fost depus pentru înființarea unei plantații de arbuști în sistem superintensiv ecologic în Dealu Morii, iar altul, în valoare de aproape 277.000 de euro, urmărește înființarea unei plantații de cireși și pruni în Plopana. La fel, un proiect în valoare de aproape 317.000 de euro a fost depus pentru înființarea unei plantații de zmeur și construirea unei hale de procesare a fructelor în satul Perchiu (Huruiești), iar un proiect de peste 212.000 de euro va fi derulat pentru înființarea unei ferme de afini în Fichitești (Podu Turcului).

Cea mai accesată măsură din PNDR în Bacău

Aceasta este Submăsura 6.3 – Sprijin pentru Dezvoltarea fermelor mici, pe care au fost depuse 96 de proiecte. Un beneficiar primește 15.000 de euro, în două tranșe, iar valoarea totală a proiectelor este de 1,440 de milioane de euro.

Pe submăsura 6.1 (Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri) au fost depuse 48 de proiecte cu o valoare totală de 1,970 de milioane de euro, dar au fost selectate pentru finanțare doar 25 de proiecte (1,040 de milioane de euro). Pe Submăsura 4.2 (Sprijin pentru procesarea sau marketingul produselor agricole) au fost depuse trei proiecte, care sunt în evaluare. Valoarea lor totală este de 1,290 de milioane de euro. Iar pe Submăsura 4.1 (Investiții în exploatații agricole) avem 25 de proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 16 milioane de euro, o parte dintre ele fiind în evaluare.

În județul Bacău, în sectorul agricol au fost depuse 179 de proiecte, cu o valoare totală de aproape 26,5 milioane de euro, o parte dintre ele fiind în evaluare.

În sectorul nonagricol, au fost depuse 65 de proiecte, cu o valoare totală de 4,246 de milioane de euro. Astfel, prin GAL-uri sunt depuse 25 de proiecte (1,5 milioane de euro). Pe Submăsura 7.2 sunt 26 de proiecte (1,360 de milioane de euro), dar de aici a fost selectat un singur proiect, în valoare de 50.000 de euro. Pe S6.4 (Investiții în crearea și dezvoltarea de activități nonagricole) au fost depuse 14 proiecte (1,386 de milioane de euro). Și de aici a fost selectat, până acum, un singur proiect, de 63.000 de euro.

„În acest an am făcut campanii de informare, de prevenire și de susținere a beneficiarilor, în foarte multe comune din județ. În următoarea lună, pentru fiecare beneficiar de finanțare care a contractat un proiect prin oficiul nostru am alocat câte un expert din oficiu. Ei vor ține legătura cu beneficiarii și vor lucra împreună, pentru a implementa corect planurile de afaceri asumate. Rolul experților noștri este de îndrumare și ajutor pentru beneficiari. Am avut întâlniri cu toți cei care au depus proiecte pentru instalarea tânărului fermier, dar și cu câteva zeci de beneficiari care au primit prima tranșă de bani. Ne-am dat seama că se lovesc de foarte multe probleme după semnarea contractului. Multe proiecte au fost depuse pe ultima sută de metri și au fost semnate documente pentru proiecte care se dovedesc neviabile. Aici intervine rolul de consultanți al experților noștri.”

Andrei Seto, directorul Oficiului Județean al AFIR