Poezia, dincolo de cuvinte: „poetica anotimpurilor interioare”

Scriitorul băcăuan Petru Constantin Teodor și-a lansat, la sfârșitul săptămânii, în fața unui numeros public prezent la sediul Sucursalei Bacău a Uniunii Armenilor din România (UAR), cel de al doilea volum de poezii. Noul volum (primul pe care chiar a intenționat să-l publice) este „Dincolo de cuvinte” și a apărut la Editura Ateneul Scriitorilor, din Bacău. Volumul a fost prezentat de criticii literari Petre Isachi și Marius Manta, redactor la revista Ateneu și autorul prefeței volumului prezentat. La eveniment a fost prezent și Paul Mocanu, vicepreședintele Sucursalei UAR.

„Ne punem deseori întrebarea «Ce se află dincolo de cuvinte?». Cine mai găsește timp, astăzi, să mai găsească sens în spatele cuvintelor? – a spus Marius Manta în alocuțiunea sa. Iar pentru că astăzi în cultură e ca și cum ai lupta cu morile de vânt, și poetul Petru Constantin Teodor a fost asemănat cu un Don Quijote contemporan cu o societate divizată, în care între oameni a început să umble cu lejeritate urletul dublat de ură. „Cine mai este interesat astăzi să mai găsească sens în spatele cuvintelor?” – s-a mai întrebat criticul.

Tăcerea de care ne vorbește poetul e o consecință a unei game întregi de sentimente netrucate pe care le-a trăit. Autorul ne oferă, însă, prilejul de trezvie (stare a sufletului comparată cu starea pe care o are omul când nu doarme, starea de priveghere – n.n.), un semn al dorinței de a încremeni timpul. Iar excursul liric propus este unul existențial. Astfel, în carte nu apar imagini artistice fără sens. Autorul e un neoromantic. Tema umbrelă a volumului este aceea a cunoașterii, care îngăduie un motiv recurent, al zborului ascensional. Iar volumul cuprinde o poetică a anotimpurilor interioae”. Poetul însuși se destăinuie explicit: „Eu? / O pasăre. / Gândurile mele? / Aripile. / Bătaia lor / În aerul curat al dimineții? / Cuvintele. / Cuvintele? Zborul meu”. Dar în poezia care dă și numele volumului spune franc: „Tăcerea este esența cuvintelor / La care mă străduiesc să ajung (…)”.

Petre Isachi a apreciat, din capul locului, prefața volumului de poezii. „Autorul prefeței – a precizat criticul – știe să-l configureze pe autor într-o lume a spiritului care este, se știe, limitată”. Dar a observat și că poetul își asimilează predecesorii. „Autorul – a explicat criticul – are ceva din grația lui Alecsandri și îl asimilează pe Bacovia, dar și pe Minulescu, pe Arghezi, pe Blaga etc. E o relație intrinsecă și neostentativă cu tradiția”. Petre Isachi vede în poezia lui Petru Constantin Teodor un joc între ceea ce comunică și ceea ce ascunde cuvântul, dar și corelația atât cu trecutul, cât și cu prezentul.

Însuși autorul volumului a recunoscut că prin volumul său de poezii a încercat doar „o mărturisire a păcatelor”. „Unul dintre ele – a precizat autorul cărții – m-a urmărit toată viața, m-a hărțuit, mi-a produs insomnii, dar m-a și fericit, mi-a marcat existența. Este poezia”.

Petru Constantin Teodor a publicat, până acum, și două volume de proză, „Fana sau Cartea Iubirii” și „Colonia pinguinilor”, dar și placheta de versuri „Poemele Ducesei”.

Atmosfera specială creată de acest eveniment a fost conturată și de actorul Florin Zăncescu, cel care a recitat cu mare talent din poeziile lui Petru Constantin Teodor, dar și de măiestria violoncelistului George Bosnea. La final, Cristi Dincă, somelier la Cramele Rătești, a oferit celor prezenți o demonstrație de profesionalism când a luat, dintr-o singură mișcare, cu sabia, gâtul unei sticle de șampanie.

„Petru Constantin Teodor  devine prin acest volum un nume ce merită a fi urmărit pe mai departe! Nu îi cunosc planurile, nu știu dacă prezentele texte vor face loc în timp altora sau vor deveni prețuri bine tocmite la început de mileniu trei. Ceea ce știu însă este că «DINCOLO DE CUVINTE» e și despre tăcerea din proximitatea Adevărului, a Binelui. Iar asta (mă) ispitește!”.

Marius Manta, la finalul prefeței volumului „Dincolo de cuvinte”

Romanul coloniei de pinguini în care ajungem mulți

Scriitorul băcăuan Petru Constantin Teodor și-a lansat duminică, 25 iunie, în fața unui numeros public prezent în sala de festivități a Filialei Bacău a Uniunii Armenilor din România, cel de al doilea roman pe care l-a tipărit, ca și pe cel dintâi („Fana sau Cartea Iubirii”), la Editura „24 ORE”: „Colonia pinguinilor”. Despre noul roman, prefațat de Ion Holban, au vorbit editorul Adi Cristi și criticul literar Emilian Marcu.

Noua carte a lui Petru Constantin Teodor explorează comportamentul și filosofia de viață a unei categorii sociale mereu cu probleme, aceea a pensionarilor, asemănați unor pinguini. Chiar autorul a lămurit cum și-a construit romanul, dar în primul rând ideea care stă la baza narațiunii: el însuși a observat, într-o zi, un grup de persoane în vârstă care mergeau în grup pe stradă spre targetul lor, dar care aveau un mers și un comportament exact cu al păsărilor dintr-o colonie de pinguini pe care tocmai o vizitase cu puțin timp înainte, pe undeva prin Africa de Sud. A realizat imediat prezența în societatea umană a unei astfel de categorii distincte de oameni, pe care a dorit să-i cunoască mai bine în modul lor de a fi, de a se comporta, de a conviețui, motiv pentru care – a precizat autorul cărții – chiar s-a „infiltrat” într-un asemenea grup.

Cartea – au observat și cei care au vorbit despre ea – este, astfel, o veritabilă radiografie a unui segment din societatea umană, în carte personajele fiind practic reale, întruchipând tipologii întâlnire printre vecinii, cunoscuții și prietenii autorului, dar și ai noștri, ai cititorilor. El însuși, autorul, ar putea fi recunoscut în personajul Matei.

„Este foarte interesantă apropierea de aceste păsări, pinguinii, care își construiesc solitudinea în colectivitate – a observat Adi Cristi. Un comportament pe care îl au unii oameni, prin care nu-și neagă singurătățile, ba chiar trăiesc cu ele în colectivitate”. Chiar unii dintre cititori este posibil să se recunoască tipologic și comportamental în unul sau altul dintre personaje. „În fond – a observat și Emilian Marcu – fiecare dintre noi avem propria noastră colonie a pinguinilor. Ceea ce a realizat autorul cărții este, însă, suma tuturor amintirilor, a tuturor trăirilor, pe care zilnic le include într-un scenariu, în sanctuarul în care se întâlnesc mereu pinguinii. Situându-și acțiunea între ficțiune și realitate, într-un sanctuar dintr-un oraș, care are darul de a aduna personaje ca într-o colonie a pinguinilor, Petru Constantin Teodor știe să deruleze filmic o serie de acțiuni pe ecranul amintirilor”. Cartea, spunea criticul literar, ar putea fi lesne chiar scenariul unui interesant film pe această temă.

Adi Cristi, Petru Constantin Teodor, Emilian Marcu