„Dezbinați întru Unire”?

Am pus titlul acestui editorial în ghilimele pentru că ideea din el nu-mi aparține. Despre acest soi de dezbinare prin unire au vorbit și vorbesc mulți. Mai puțini o fac public, dar o luare de atitudine a apărut și în Bacău și nu oriunde, ci între cei care conduc destinele județului. Ideea de a susține unirea Republicii Moldova cu România îi dezbină pe aleși cel puțin la nivelul unei propuneri de a fi semnată o „Declarație de unire” prin care Consiliul Județean (CJ) să se declare pe față susținător al unirii celor două state în care trăiește, practic, același popor. Județul Timiș a făcut-o.

Unii sunt pro, alții sunt contra sau mai bine spus promovează un soi de opinii precaute. Reunirea a două state nu-i o banalitate!

Și în rândul multora dintre cititorii noștri există, desigur, opinii diferite. Cum între toți românii se întâmplă la fel.

Suntem sau nu pentru Unire? Să acționăm sau mai tatonăm terenul? Diplomație sau radicalitate? Greu de spus în condițiile istorico-politice internaționale de acum. Un istoric observa, recent, că astăzi nu mai sunt condițiile de acum o sută de ani, dar și că ideea de unire nu trebuie îngropată, eludată. Un ziarist a fost de părere că nu putem spune „nu” Unirii, pentru că am vorbi și în numele generațiilor viitoare, care poate altfel vor gândi și vor acționa. Istoricul a atras, însă, din nou atenția că „dacă nu ne comportăm ca stat în legătură directă cu vremurile, riscăm ca unirea să fie de mai scurtă durată decât în 1918, în cazul în care se face”.

Dacă aleșii noștri din CJ se încontrează în idei, nu-i de rău. E bine să dezbatem, argumentat și civilizat. Și, mai ales, cu capetele pe umeri.

Emisiune filatelică dedicată Centenarului Unirii Basarabiei cu România

Romfilatelia celebrează revenirea românilor dintre Prut și Nistru în granițele țării, la 27 martie 1918, prin emisiunea de mărci poștale 100 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Noua emisiune va fi lansată marți, 27 martie, la Parlamentul României, în ședința comună solemnă dedicată Centenarului Unirii Basarabiei cu România. Emisiunea de mărci poștale „100 ani de la Unirea Basarabiei cu România” este disponibilă tot de marți și în magazinul Romfilatelia din Bacău.

Pe timbrele emisiunii sunt ilustrate trei personalități care au mijlocit înfăptuirea acestui ideal național. Astfel, pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei este reprodus portretul lui Alexandru Marghiloman, prim-ministru al României în martie 1918. Portretul lui Ion Inculeţ, președinte al Sfatului Ţării de la Chișinău, este redat pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei. Timbrul coliței dantelate a emisiunii de mărci poștale, cu valoarea nominală de 16 lei, este ilustrat cu portretul lui Pantelimon Halippa, luptător pentru drepturile românilor din Imperiul Țarist.

 Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic prima zi, iar ca formă de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 5 timbre plus o vinietă și colița dantelată.

Centenarul Unirii Basarabiei cu România pe monede BNR

Banca Naţională a României (BNR) a lansat în circuitul numismatic un set de trei monede (de aur, de argint și de tombac cuprat) și o monedă de alamă, pentru colecționare, dedicate împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Monedele au valori nominale de 100 de lei, 10 lei, 1 leu și 50 de bani.

Aversul monedelor redă în prim-plan o imagine a clădirii Sfatului Țării din Chișinău, iar în plan secund un fragment din Actul Unirii Basarabiei cu România. Reversul comun tuturor monedelor prezintă portretele și numele celor trei semnatari ai Actului Unirii Basarabiei cu România: Ion Inculeț, președinte al Sfatului Țării, Pantelimon Halippa, vicepreședinte și Ion Buzdugan, secretar; inscripțiile ,,100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA” și ,,27 Martie 1918”.

Monedele sunt ambalate separat în capsule de metacrilat transparent. Seturile sunt însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul este de 200 de seturi de trei monede de aur, argint și tombac cuprat și de 5.000 de monede de alamă. Preţurile de vânzare, inclusiv broșura de prezentare, sunt 1.990 de lei pentru setul de trei monede de aur, argint și tombac cuprat și de 10 lei pentru moneda de alamă. Prețurile sunt fără TVA.

Monedele au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea în circuitul numismatic se face prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale BNR.