Poşta Română şi Nextebank au finalizat negocierile privind serviciile financiare la ghişeu

Poşta Română şi Nextebank au finalizat negocierile privind intermedierea produselor şi serviciilor bancare în reţeaua de retail a operatorului naţional de servicii poştale. În acest sens, cele două părţi au încheiat un acord de principiu care stabileşte termenii şi condiţiile de implementare a proiectului. Acesta va fi transmis, în zilele următoare, spre aprobare Băncii Naţionale a României (BNR).

„Semnarea acestui acord – spune Alexandru Petrescu, directorul general al Poştei Române -înseamnă trecerea într-o etapă avansată a unuia dintre proiectele-cheie în strategia de dezvoltare a instituției. Intermedierea de servicii bancare dedicate clienţilor tradiţionali ai Poştei îi permite operatorului naţional de servicii poştale să-şi diversifice portofoliul, condiţie obligatorie pe o piaţă în care poşta clasică îşi accentuează declinul. Mai mult, proiectul contribuie la reducerea ponderii pe care o reprezintă populaţia nebancarizată din România, în contextul în care Poşta Română este una dintre companiile cu cele mai extinse reţele teritoriale, inclusiv în zona rurală”.

Poşta Română va pune la dispoziţia clienţilor produsele de retail ale Nextebank – credite, depozite, carduri – în cea mai mare parte a reţelei de unităţi poştale. Proiectul celor două entităţi are la bază modele aplicate cu succes de administraţii poştale din Europa. Mai mult, proiectul va presupune investiţii importante în pregătirea profesională a angajaţilor Poştei, în oficiile poştale şi în dotarea acestora cu tehnologie specifică acestui tip de servicii. Nu în ultimul rând, proiectul va duce la creşterea veniturilor salariaţilor Poştei Române, bazată pe performanţă.

„După o analiză atentă şi detaliată – a spus și Horia Manda, preşedintele Consiliului de Administraţie al Nextebank -, am reuşit să concretizăm un proiect complex, care să aducă beneficii tuturor celor implicaţi: clienţi, Poşta Română, Nextebank. În linie cu strategia de creştere a băncii, unul dintre obiectivele principale ale acestui proiect este incluziunea financiară a unor segmente specifice de populaţie. În acest sens, Nextebank îşi va adapta oferta pentru a permite tuturor clienţilor Poştei Române să acceseze servicii bancare moderne, însă, în acelaşi timp, simple şi accesibile. Urmează o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea aprobării proiectului nostru de către BNR. Sperăm ca după obţinerea acordului de la banca centrală să putem demara proiectul în primul trimestru al anului viitor”.

Poşta Română este deţinută de statul român, prin Ministerul pentru Societatea Informaţională, în proporţie de 75%, şi de Fondul Proprietatea (FP) în proporţie de 25%. Compania deţine cea mai mare reţea de distribuţie la nivel naţional, însemnând peste 80% din totalul subunităţilor poştale care operează, în prezent, în România. Peste 19 milioane de locuitori beneficiază de serviciile Poştei Române şi peste 7,5 milioane de adrese sunt acoperite de reţeaua poştală proprie. Compania a încheiat anul 2014 cu un profit net de 22,8 milioane de lei (5 milioane de euro), după cinci ani de pierderi.

Nextebank este o bancă românească, fondată în anul 1993, sub numele de Banca Romexterra. Începând cu luna aprilie 2014, instituţia are un nou acţionar principal: Fondul de Investiţii Emerging Europe Accession Fund (EEAF). Principalii investitori în EEAF sunt Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Fondul European pentru Investiţii (FEI) - parte din grupul Băncii Europene pentru Investiţii –, Banca de Comerţ şi Dezvoltare a Regiunii Mării Negre, DEG - parte a grupului bancar german KFW. Nextebank finanţează, în principal, IMM-uri şi microîntreprinderi şi doreşte ca, prin acest proiect, să îşi extindă serviciile de retail, adresându-se atât populaţiei din zonele urbane, cât şi celei rurale.

Poșta - actualitatea serviciilor cu parfum de epocă

Fac parte din generația care a crescut, între altele, cu serviciile poștale la ușă. Nu pot uita cât de mult așteptam, uneori, poștașul cu un abonament, dar mai ales cu câte o scrisoare sau cu un răspuns de la cei pe care îi interogam cum altfel decât tot prin intermediul trimiterilor poștale.

Despre asemenea servicii generațiile internetului spun acum că au parfum de epocă. O recunosc și reprezentanții poștei acum la Ziua Mondială a Poștei și de Ziua Poștei Române, sărbătorite la fiecare început de octombrie. Dar toți vorbesc și de schimbare. „Ziua Mondială a Poștei – spunea directorul general al Poștei Române, Alexandru Petrescu – găsește operatorul național de servicii poștale într-o perioadă a schimbării. În ultimul an, compania a accelerat mai multe proiecte care să acopere segmente de piață generatoare de profit, în contextul unui declin natural al poștei tradiționale”. Astfel, în acest moment, Poșta Română este obligată să dezvolte produse și servicii performante, simultan cu implementarea unui sistem informatic nou și cu modernizarea unitțăilor poștale. Sarcina este una dificilă și necesită un nivel confortabil de capitalizare. Pe de altă parte, acest capital trebuie atras în cele mai avantajoase condiții pentru companie, iar cei care diriguiesc treburile aici trebuie să învețe din procesele eșuate, dar și din cele de succes ale altor operatori.

Nimic din schimbările care vor urma nu vor afecta relațiile pe care Poșta Română le are deja cu Uniunea Poștală Universală. Pentru că poșta există și va exista câtă vreme va mai fi omenirea. Cu 141 de ani în urmă, instituția din țara noastră semna Tratatul de la Berna, al Uniunii Generale a Poștelor, pe 9 octombrie, zi declarată de Congresul Uniunii Poștale Universale (UPU), desfășurat la Tokyo, în 1969, ca Ziua Mondială a Poștei.

Tema acestei sărbători pentru anul 2015 este chiar "Inovarea, integrarea și incluziunea sunt factorii cheie pentru viitorul serviciului poștal." Numai titlul ei spune multe pentru viitorul unei activități de elită. Ciar mesajul transmis în acest an de secretarul Uniunii Poștale Universale, Bishar Abdirahman Hussein, subliniază vechimea pe care o ocupă serviciul poștal în domeniul comunicării și rolul-cheie pe care îl joacă în trimiterea de informații și de bunuri.

Generalul Dimitrie Lecca a fost comemorat la 127 de ani de la trecerea în eternitate

La 127 de ani de la trecerea în eternitate a politicianului și generalului Dimitrie Lecca (2 decembrie 1832, Tecuci – 4 iulie 1888, Radomirești – Bacău), Asociația Culturală „Familia Lecca” a readus în memoria băcăuanilor personalitatea acestuia printr-o masă rotundă organizată la Centrul de Cultură și Arte „G. Apostu”.

La eveniment au participat, alături de utimii descendenți ai familiei Lecca, între care profesorul Dumitru Lecca, oameni politici băcăuani – senatorul Dragoș Luchian, deputatții Viorica Marcu, Ionel Palăr și Lucian Ciubotaru, consilierul Ionel Bârzu, generalul (rez.) Vasile Apostol și generalul în retragere Nicolae Petrescu, profesorul Ioan Mitrea, primari din comunele în care au avut proprietăți și au trăit membrii familiei Lecca, reprezentanți ai Comenduirii Garnizoanei Bacău și ai Filialei Bacău a Asociației „Cultul Eroilor” și ziariști.

„Familia Lecca – a spus moderatorul dezbaterilor, Vilică Munteanu, directorul Arhivelor Statului Bacău - își are origini cunoscute încă de acum două milenii. Iar de la Mihai Viteazu până aproape în zilele noastre a avut reprezentanți în mai multe puncte cheie în societatea românească”. Generalul Dimitrie Lecca a fost, poate, personalitatea reprezentativă a familiei sale. „A fost un reper pentru noi – a spus Dumitru Lecca. A fost una dintre cele mai importante personalități politice și militare ale Bacăului. A avut merite deosebite pe câmpul de luptă, considerat un erou pentru unul dintre ele. A ajuns și la cel mai important grad din armată, de general, dar și pe cea mai importantă funcție din domeniu, ministru de Război, în cel mai performant guvern al României contemporante, Guvernul Brătianu. A fost senator și deputat de Bacău și chiar președinte al Camerei Deputaților când România a devenit regat. A fost și vicepreședinte al PNL”.

Dumitru Lecca și Vilică Munteanu

Dezbaterile au subliniat personalitatea generalului Dimitrie Lecca, iar vorbitorii au folosit prilejul pentru a arăta din nou importanța cunoașterii istoriei patriei și a educării noilor generații în acest spirit. Un rol important – au spus vorbitorii - îl au aici autoritățile locale, care prin atribuirea numelor unor astfel de personalități unor străzi sau instituții pot ține trează atenția contemporanilor asupra istoriei patriei. Numele generalului Lecca a fost, de altfel, purtat de una dintre străzile Bacăului, iar acum s-a cerut din nou să se facă toate demersurilor pentru a se reveni la un asemenea gest. Trecătoarea dintre Piața Revoluției și strada 9 Mai ar putea deveni lesne viitoarea stradă Lecca. De asemenea, s-a sugerat ca și numele fostei comune băcăuane Lecca (actualmente Ungureni) să fie redat localității. Un exemplu poate fi hotărârea adoptată de Consiliul Local Traian, care a dat numele unui membru al acestei familii unei străzi din localitate, în anul 2010.

Familia Lecca, prin descendenții de astăzi, face, de ani buni, eforturi deosebite pentru ca numele ei să fie recunoscut mai ales în județul Bacău, unde reprezentanții ei au trăit și au administrat conace și moșii, unde au ctitorit lăcașuri de cult și nu numai.