Intră și serviciile Poștei în mediul virtual

De când unele instituții și firme și-a deschis chiar la mine acasă ghișee, nu mai stau la cozi interminabile pentru a-mi achita facturile sau nesuferitele taxe și impozite. Trăiască internetul, pentru că asemenea ghișee sunt, evident, virtuale. Tastezi câteva date, dai „enter” și totul e rezolvat. Îmi sfătuiesc și prietenii și chiar cunoscuții să procedeze la fel. Doar întreținerea și cotizația de membru al unei organizații profesionale încă le mai plătesc „tradițional”, adică la ghișeu, pentru că acolo internetul a pătruns mai greu.

Aflu, cu interes, dintr-un articol găzduit astăzi de ziarul nostru, că și Poșta Română a deschis ușa tehnologiei moderne, iar o trimitere poștală poate fi rezolvată acum mai ușor. Cu o aplicație pe internet, Poșta a eliminat completarea formularelor pe hârtie. Îți faci un cont pe site-ul instituției, alegi serviciul de trimitere poștală, primești un cod de bare, îl prezinți la ghișeul poștal și treaba e aproape rezolvată. A, mai trebuie doar să achiți tariful!

Simplu ca bună ziua! Oare?

Văd, tot pe internet, un studiu sociologic din care aflu că în România anul trecut doar 65,6% dintre gospodării dețineau un calculator și doar 68,6% dintre noi aveau acces la internet. Ei, aici e problema și nici Poșta Română nu face noul ei serviciu disponibil în toate chiar în toate unitățile. Destui oameni n-au făcut încă pasiune pentru calculator, iar alții tot la ghișeu, la coadă, se simt mai bine.

Noroc că nu s-a ajuns să plătim totul în bitcoin, că nu știu cum ne-am descurca. Românul s-a obișnuit destul de mult cu viața în condiții virtuale, dar totul e până la bani.

Și, în definitiv, până unde ne vom transpune viața în mediul virtual?

Urmele cenzurii militare pe corespondența băcăuanilor

Cartea poștală a sergentului Giugiuveanu

Filatelistul și colecționarul Ioan Catană, vicepreședintele Asociației Filatelice „Gr. Pascu” din Bacău, a luat urma cenzurii militare vizibilă pe corespondența poștală a băcăuanilor din cele două războaie mondiale. Ceea ce a descoperit filatelistul apare în articolul „Bacău, cenzura militară în WW1 și WW2”, publicat în cel mai nou număr al revistei „Carpica”, XLVI, 2017 (p. 311 – 338), editată de Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, și care are la bază materiale aflate, în principal, în colecțiile filatelice ale autorului.

„Cenzura militară, sub toate aspectele – scrie Ioan Catană -, face parte din aria largă a istoriei poștale. Articolul analizează, în principal, cenzura poștală militară din jud. Bacău în cele două războaie mondiale efectuată asupra corespondenței civile”.

Urmele cenzorilor pot fi văzute în clar pe cărțile poștale și plicurile trimise sau primite de militari (autorități militare și militari încazarmați) și civili înaintea, în timpul și după conflictele militare. În perioada Primului Război Mondial, funcționau birouri de cenzură militară în reședințele de județ, unde se aplicau ștampile ale cenzorilor pe care scria, de exemplu, „Cenzurat. Bacău”, „Cenzura militară. Bacău” sau simplu „Censurat”. Cenzura se efectua și în unitățile militare, pe corespondența dintre militari și civili, iar pe cărțile poștale sau plicuri apăreau ștampila și semnătura cenzorului.

Unul dintre cele mai interesante documente care ilustrează articolul este cartea poștală realizată pe scândura luată din aripa unui avion german doborât pe front. Bucata de scândură a fost inscripționată manual cu tuș negru, probabil chiar de expeditor, sergentul Iancu Giurgiuveanu, după modelul imprimatelor vremii. Aceasta a fost circulată prin poștă, trimisă soției sergentului, din Moinești, și are toate ștampilele necesare.

În Al doilea Război Mondial, Biroul de cenzură poștală din Bacău a funcționat în perioada iunie 1941 – august 1944 și septembrie 1944 – iunie 1946.

Poșta băcăuană în file de istorie filatelică

Ioan Catană

Filatelistul și colecționarul băcăuan Ioan Catană, vicepreședinte al Federației Filatelice Române, a publicat în numărul XLIV (44), de anul trecut, al revistei Carpica, editată de Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, din Bacău, un inedit studiu privind istoria serviciilor poștale în ținutul Bacăului, sub titlul „Bacău, file de istorie filatelică și poștală”.

Cele opt pagini de text sunt completate de 18 reproduceri de documente ale vremii din istoria poștei băcăuane, a unor șampile folosite în secolele trecute, a primelor mărci poștale, între care și celebrele Cap de Bour, care apar de regulă pe scrisori expediate în acei ani. Acestea sunt urmate de reproduceri după un exponat prezentat de același autor în diferite manifestări de gen ale filateliei naționale și internaționale, în care apar din nou modele de ștampile ale poștei, mărci poștale și scrisori francate și expediate din sau spre Bacău, între destinatari sau expeditori fiind și cunoscute personalități marcante ale vremii, precum Constantin Rosetti Tescanu sau Anastazi Panu, revoluționar la 1848 și ministru și susținător al Unirtii Principatelor.

Trasee poștale (1846 - 1854 în ținutul Bacăului,
ștampile și mărci Cap de Bour din prima serie
ajunsă în Bacău - publicate în Carpica XLIV

Poșta din Bacău apare documentar la 24 octombrie 1741 – aflăm din studiul filatelistlui Ioan Catană -, dar începuturile serviciilor poștale în Moldova sunt din vremea domnitorului {tefan cel Mare. Primele documente păstrate arată și locul în care era construită Poșta Bacău, în „Mahalaua calicimii”, la marginea de nord a târgului. O stradă de acolo s-a și numit, ulterior, Ulița Poștei, iar cartierul era Mahalaua Poștei, după care s-a numit Câmpul Poștei.

Trimiterile poștale din Bacău au avut și unele particularități, evidențiate în studiu, care apar în felul în care erau francate scrisorile, prin elementele înscrise pe ștampile etc. N-au lipsit nici neregulile în efectuarea serviciului poștal, urmate de pedepsirea celor vinovați.

Una dintre trimiterile poștale din Bacău, francată cu mărci Cap de Bour, este considerată a fi o mare valoare a filateliei mondiale și se află în Muzeul Filatelic din Bonn.

Studiul din revista Carpica are, este precedat, sub semnătura aceluiași autor,de  alte două prezențe pe aceeași temă, una publicistică, prin lucrarea „Bacău, file de istorie filatelică și poștală” (partea I, anul 2000) și exponatul filatelic în limba engleză, citat mai sus, „Romania, Bacau – postal history pages”.