"Spălarea banilor", din nou în atenţia contabililor

Florin Sava, Ion Andrei, Gheorghe Bălău,
Marcel Bulinschi şi Constantin Păstrăv, la dezbatere
 (Foto: Petru DONE)

Filiala Bacău a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România - CECCAR a reluat, cu membrii săi, joi, 10 februarie, dezbaterea unei pe teme care o are pe rolul întîlnirilor profesionale din anul 2007: "Prevenirea şi sancţionarea spălării banilor". "Am pornit de la ideea că profesionistului contabil îi revine un rol crucial în combaterea unui asemenea fenomen - ne-a declarat preşedintele filialei, Marcel Bulinschi. Recent, am participat la o renuniune pe această temă organizată de oficiile naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor din România şi Polonia, de la care am considerat că trebuie să transmitem şi colegilor noştri principalele concluzii. Dar la masa rotundă de joi au fost analizate aspecte importante ale aplicării Legii pentru prevenirea şi sancţionarea spălarii banilor. Profesioniştii au dorinţa de a cunoaşte aceste probleme, pentru a nu greşi în munca lor, pentru că în cazul unui grav eveniment de spălare a banilor, la o societate comercială, contabilul poate fi atras în răspundere penrtru complicitate".

La dezbatere au mai participat comisarul şef Ion Andrei, de la Serviciul de Investigare a Fraudelor din Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău, subcomisarul Florin Sava, de la Bigada de Combatere a Crimei Organizate Bacău, Constantin Păstrăv, directorul executiv al filialei, Mihai {chiopu, auditor de calitate al filialei, şi Gheorghe Bălău, preşedintele Comisiei de Disciplină a filialei şi de raportare la CECCAR a cazurilor de spălare de bani.
"Spălarea banilor" reprezintă schimbarea sau transferul de bunuri cunoscînd că provin din săvîrşirea de infracţiuni în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta o persoană care a săvîrşit ţdin care provin bunurile, să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei. De asemenea, este incriminată ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietarului bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscînd că bunurile provin din săvîrşirea de infracţiuni, ca şi dobîndirea, deţinerea sau folosirea de bunuri cunoscînd că acestea provin din săvîrşirea de infracţiuni. Se consideră că fenomenul este unul dintre izvoarele din care se poate alimenta, financiar, terorismul.
Metodele de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului sînt considerate smurffingul (structurarea depozitelor de numerar, prin divizarea sumelor şi trecerea acestora în conturi bancare utilizate de aceleaşi persoane), transportul fizic al banilor peste graniţele ţării (contrabanda cu numerar) şi amestecarea numerarului “murdar” cu cel legal.
Dezbaterea de la CECCAR a îmbrăcat şi forme practice, prin exemple din practica specialiştilor din poliţie, dar şi a experţilor contabili. De exemplu, un grup infracţional a avut drept scop procurarea de echipamente utilizate la efectuarea de fraude la bancomate, pe care să le folosească în mai multe state europene. Trei persoane fizice au primit în proprietate (ca urmare a unei cereri de retrocedare) un imobil situat în zona centrală a Bucureştiului. La cîteva luni, au vîndut imobilul către o firmă fantomă pentru 250.000 de euro. Cetăţeanul unei ţări din Orientul Mijlociu, cu reşedinţa în România a încasat diverse sume de bani cu titlul “returnare de imprumut” de la persoane fizice nerezidente, apoi a retras, în numerar, fondurile prin mai multe operaţiuni situate valoric sub limita de raportare. Un român a înfiinţat o societate comerciala împreună cu soţia. Dupa cîţiva ani, a dobîndit o funcţie importantă în administraţia de stat şi s-a retras împreună cu soţia din societate, dar părtile sociale au fost preluate, gratuit, formal, de un fost angajat, o rudă a sa. O societate comercială a vîndut de două ori acelaşi teren, odattă pentru un milion, altă dată pentru 2,2 milioane de euro. Si exemplele au continuat.

CECCAR vrea armonizarea expertizei contabile judiciare cu normele profesionale

Expertii contabili dezbat
problemele expertizarii contabile judiciare
cu institutiile partenere (Foto: Petru DONE)

Seria reuniunilor cu caracter de debatere organizate de Filiala Bacau a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania - CECCAR a continuat, miercuri, 17 noiembrie, cu masa rotunda pe tema "Expertiza contabila judiciara - armonizarea aplicarii prevederilor procedurale cu cele profesionale". Dezbaterea a inaugurat, neoficial, noua sala de curs "Ion Ionescu de la Brad" a filialei CECCAR din Bacau, care dispune acum de conditii exelente pentru derularea activitatilor specifice perfectionarii profesionistilor contabili.

Manifestarea s-a bucurat de participarea sefilor si reprezentantilor principalelor institutii implicate in actul de intocmire a expertizelor contabile sau beneficiare a acestora, care au dat dezbaterii un caracter practic, ocolind pericolul monotoniei prin emiterea simpla a unor precepte teoretice. La dezbatere au fost prezenti Maria Munteanu, presedintele Tribunalului Bacau, Mircea Muntean, directorul executiv al Directiei Generale a Finantelor Publice Bacau, Ioan Popa, comisar sef in Inspectoratul de Politie Judetean Bacau, subcomisarul Florin Sava, seful Biroului de Combatere a Criminalitatii Organizate si Terorismului Bacau, Grigore Radauceanu, comisar la Sectia Bacau a Garzii Financiare, Tudor Dorneanu, procuror, si Cristian Beca, specialist la Directia Nationala Anticoruptie Bacau. Gazdele expertilor contabili prezenti la dezbatere au fot Marcel Bulinschi, presedintele Filialei CECCAR Bacau, si Mihai {chiopu, auditor de calitate al filialei.
Tema pusa in dezbatere a mai fost abordata de Filiala CECCAR Bacau cu partenerii ei, insa miercuri a fost pentru prima oara cind la discutii au participat reprezentanti la virf ai institutiilor implicate. "~n fapt - a spus Marcel Bulinschi -, expertiza contabila este o expertiza contabila judiciara, un mijloc de proba foarte important in instantele de judecata. Dorinta noastra este de a armoniza reglementarile procedurale referitoare la expertiza contabila, ca si cele profesionale, emise de CECCAR". Expertii contabili au avut, astfel, prilejul sa arate reprezentantilor institutiilor cu care colaboreaza care sint problemele pe care le intimpina, dintre care nu au lipsit fixarea obiectivelor de cercetare in expertizele contabile si a onorariilor expertilor. Maria Munteanu le-a recomandat expertilor contabili sa foloseasca normele interne ale organizatiei din care fac parte pentru a supraveghea activitatea de expertizare contabila, dar si sa intocmeasca expertizele in termeni care pot fi intelesi de toata lumea, ferite de tehnicismul cifrelor si formulelor de calcul. Claritatea cocluziilor din expertize a fost ceruta si de Mircea Muntean, care a apreciat rolul expertizei contabile in intelegerea unor fenomene infractionale, cum ar fi evaziunea fiscala.
CECCAR, ca organism profesional urmareste eficientizarea intocmirii de expertize contabile judiciare. A fost emis chiar un standard profesional (Standardul 35 - Experiza contabila), care reglementeaza activitatea de expertiza contabila, pe trei grupe de norme: de comportament, de lucru si de raport. De asemenea, a fost emisa Norma 1044. De la 1 ianuarie 2011, in CECCAR se va infiinta Grupul expertilor judiciari. Pina acum, in tablou erau inscrisi, pentru efectuarea de expertize contabile, orice expert contabil care dorea aceasta activitate. Pentru inscrierea in Tabloul expertilor contabili judiciari se va face, acum, in baza unui examen, care va incepe chiar miine, 20 noiembrie, pentru 140 de experti contabili inscrisi, din efectivul de peste 500 din Filiala Bacau. De asemenea, CECCAR a creat functia de auditor de calitate, cel putin unul in fiecare filiala judeteana, si a emis masuri privind prevenirea si combaterea incompatibilitatilor si conflictelor de interese.
Asupra opiniilor exprimate la aceasta dezbatere si a concluziilor formulate vom reveni.