Revista care cinstește memoria eroilor băcăuani a ajuns la numărul 20

 „Bacăul Eroic”, revista editată de Filiala „Col. Corneliu Chirieș ” a Asociației Naționale Cultul Eroilor (ANCE) „Regina Maria”, a ajuns la al 20-lea său număr. Revista apare de zece ani, din aprilie 2010. „A pătruns – spune redactorul șef, eminentul și venerabilul col. Tc. (rtr.) George Gheorghiu – în școli de la sate și orașe, în casele băcăuanilor, întreținând flacăra vie a patriotismului”.

Numărul omagial al revistei este deschis cu mesajele de salut al IPS Ioachim, al președintelui în funcție al Consiliului Județean, Sorin Brașoveanu, primarului în funcție al Bacăului la data apariției publicației, Cosmin Necula, al preotului paroh și decan de Bacău al Bisericii romano-catolice, Isidor Dâscă, al prof. univ. dr. col. Luminița Săndulache și al vicepreședintelui ANCE, col. (rtr.) Constantin Chiper.

Și în numărul omagial, în cele 60 de pagini excelent editate și tipărite la editura și tipografia „Magic Print” din Onești, „Bacăul Eroic” aduce în atenția cititorilor evenimente din istoria României (precum centenarul Tratatului de la Trianon) și din activitatea unor structuri militare (precum centenarul Bazei 95 Aeriene „Erou cpt. Av. Alexandru Șerbănescu” din Bacău).

„În cuprinsul revistei – scrie directorul fondator și coordonatorul principal al revistei, col. (rtr.) Paul Valerian Timofte, președintele Filialei Bacău a ANCE – au apărut informații însoțite de imagini despre modul în care subfilialele municipale, orășenești și comunale de pe raza județului Bacău s-au implicat în manifestările Zilei Eroilor României, cu prilejul Zilei Înălțării Domnului. Prin paginile ei, revista ajunsă la numărul 20 își invită cititorii la lectură pentru cunoașterea trecutului și prezentului filialei în ceea ce privește educarea tineretului în spiritul dragostei față de țară și de eroii ei”.

Vivat! Crescat! Floreat!

Doliu în Asociația Foștilor Deținuți Politici din Bacău

• președintele filialei băcăuane, Mihai Păvăluță, s-a mutat la Domnul

Mihai Păvăluță

Numărul foștilor deținuți politici a rămas și mai mic. Mihai Păvăluță, președintele Filialei Bacău a Asociației Naționale a Foștilor Deținuți Politici (ANFDP), a trecut, chiar în Sâmbăta Paștelui, în Împărăția Celestă. Avea 81 de ani și o viață trăită pe un front al unei lupte înverșunate împotriva unei orânduiri sociale și politice înrobitoare.

Despre Mihai Păvăluță ne-a vorbit Gheorghe Ivănescu, aflat acum la venerabila vârstă de 90 de ani, vicepreședinte al organizațiilor din Bacău și Onești ale ANFDP, el însuși un fost luptător anticomunist, arestat din ianuarie 1950 și care a executat șapte ani de închisoare.

„„În anul 1990 – a precizat Gheorghe Ivănescu - am înființat filiala Bacău a Asociației Naționale a Foștilor Deținuți Politici din România, iar Mihai Păvăluță a fost ales președinte. Fiu de preot din împrejurimile Bacăului, Mihai Păvățuță a cunoscut de foarte tânăr regimul crunt al detenției în închisorile comuniste. S-a întâmplat în două etape, cea dintâi după anul 1958, până la grațierea generală de la începutul anilor ’60 ai secolului trecut, cea de a doua chiar în timpul regimului Ceaușescu. A fost o personalitate a mișcării noastre, iar pentru abnegația sa IPS Ioachim, arhiepiscopul Romanului și Bacăului, i-a înmânat, chiar în ziua în care era înhumat Regele Mihai, «Distincția de Vrednicie»”.

Mihai Păvăluță a făcut parte dintr-o organizație considerată pe vremea regimului comunist ca „subversivă”, alături, între alții, de Ion Corniță, cunoscutul om politic și parlamentar băcăuan, cel care a refondat filiala Partidului Național Țărănesc în zona noastră.

După ce a fost eliberat din închisoare a lucrat la serviciul administrativ al unei întreprinderi din Bacău.

Hristos a Înviat!

„Cu bucurie in inimă vă îndemn să citim acest mesaj trimis nouă de Arhiepiscopul nostru IOACHIM al Romanului si Bacăului”. (Ioan Bârgăoanu, protopop de Onești)

Învierea Domnului - 2020

Hristos a înviat!

Iubiți fii și fiice duhovnicești,

Învierea Domnului este izvor de viață, lumină și speranță, care iese din adâncul existenței și se revarsă ca un balsam peste întreg universul creat, dându-i perspectivă transfiguratoare. Nimeni, înainte de Întruparea lui Hristos, n-a marcat, și nici după El, nu mai poate marca istoria umanității cu altă pecete și nimeni nu mai poate repurta o victorie definitivă asupra morții și a păcatului așa cum a făcut-o Hristos.

Aceasta a făcut-o Hristos, o dată pentru totdeauna și pentru toate veacurile care vor urma, până la judecata universală. A luat asupra Sa toate păcatele noastre, țintuindu-le pe cruce și făcându-ne să înțelegem că e Stăpân al morții și al vieții, că este Viața lumii și Viața vieții noastre.

Dar Paștele de anul acesta ne-a găsit pe toți cu ușile încuiate, ascunși de frica unui virus ucigător, căruia știința medicală nu i-a găsit nici cauza și nici antidotul. Din cauza acestuia mulți oameni au rămas cu imaginea lui Hristos țintuit pe cruce dându-și Duhul, fără să se mai bucure de Înviere.

Urmare a acestui fapt, niciodată nu a fost mai liniște pe străzile orașelor și pe ulițele satelor sau în casele românilor.

O liniște născută nu din suflete înveșmântate de pacea lui Dumnezeu, ci din frica morții, a necunoscutului, a impalpabilului.

Așadar, în contextul acesta inedit doresc să vă transmit câteva gânduri, concentrate în câteva fraze.

Dragii mei,

1. Lăsați întristarea și Bucurați-vă și credeți că Hristos a înviat din morți...

2. Chiar dacă am văzut cu ochi de gând pe Hristos dându-și duhul pe cruce, acest duh este dătător de viață și va purifica, sufletele noaste de întunecimea fărădelegilor.

3. Nu vă întristați că bisericile au rămas închise pentru voi, credincioșii laici pentru ziua de Paști. Ați rămas în biserica de acasă , în familie, știind că familia este imaginea Împărăției

lui Dumnezeu în lume.

4. Se spune că Socrate a adus filosofia cerului pe pământ. Însă Iisus prin Înviere a adus de-a dreptul cerul pe pământ, după care a înălțat pământul la cer. Omul muritor își făgăduiește    reforme ale rațiunii și moralei, pe când Învierea lui Iisus făgăduiește fericirea și veșnicia.

5. Învierea Mântuitorului Iisus Hristos sărbătorită în intimitatea familiilor și a tăcerii, să ne dea puterea de a dori  mântuirea.

6. Praznicul Învierii de anul acesta să ne pună pe gânduri ! Să-și închipuie cei care nu pot ierta nici nevinovăția nevinovaților, că în ziua aceea, când Iisus a înviat, ne-a implorat chiar și iertarea celor care ne ucid...! El știe că deși   zicem și cântăm la fiecare paști să iertăm toate pentru Înviere,  nu am făcut o niciodată, sau dacă am făcut-o a fost o iertare  rituală, formală, fariseică.

7.  Să iertăm, să nu dorim minuni asemenea Satanei care ispitea în pustiul Qarantaniei pe Iisus; asemeni celor care-i  cereau să smulgă cele patru cuie și să coboare de pe cruce.

8. Învierea lui Hristos să ne amintească totdeauna de chipul iubirii Lui. Ori icoana iubirii Lui este Crucea. Să nu fugim de ea pentru că nu putem. Să-L iubim pe Dumnezeu din toată virtutea noastră și să spunem în orice clipă a vieții – Doamne facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ...

Pe pământul acesta pe care nu mai știm să-l prețuim, și care, în loc să-l împodobim pentru transfigurare, îl schimonosim pentru desfigurare.

Hristos a înviat! Adevărat a înviat!

Arhiepiscop Ioachim,

Al Romanului si Bacăului.

Pilde și sfaturi creștinești oferite online de Protoieria Onești

Părintele protopop Ioan Bârgăoanu

Protoieria Onești menține și online legătura cu credincioșii ortodocși în Săptămâna Mare (Săptămâna Patimilor), care premerge sărbătorile pascale.

Pe WhatsApp, în Joia Mare credincioșii au primit, de la părintele protopop Ioan Bârgăoanu, îndemnuri la faptele bune care trebuie să ne caracterizeze în această perioadă în care tradițiile de Paște stau sub semnul pandemiei de Covid-19. „Astăzi – se arată într-un astfel de mesaj - este Cina cea de Taină, Joia Mare și ne împărtășim de Cereasca Hrană a Euharistiei. Să reaprindem Candela faptelor iubirii prin Liturghia de astăzi. Să ducem această Lumină medicilor din spitale prin compasiune și solidaritate, să stropim cu roua bucuriei pe cei întristați și supărați...”. Iar credincioșilor le este reamintit Psalmul 89 din Cartea Sfântă, o rugăciune a lui Moise, considerat „Omul lui Dumnezeu”. „Psaltirea – spune protopopul de Onești – a fost scrisă chiar la vreme de molimă în Ierusalim, pe timpul lui Moise. Iar noi vrem acum să aducem în actualitate o stare sufletească”.

Credincioșii au primit, în format audio, și o predică a IPS Ioachim, arhiepiscopului Romanului și Bacăului, rostită tot în această perioadă supusă efectelor pandemiei de COVID-19, dar și o pilduitoare poveste despre cineva care spală picioarele unui copil orfan și îi oferă apoi ceva de îmbrăcat, dar și o pâine și căldură sufletească. „Degeaba aducem Lumina Sfântă dacă sunt copii flămânzi și neajutorați – spune părintele Bârgăoanu. Lumina trebuie să ajungă la cei orfani, la cei necăjiți, la cei cu probleme și întristați. Un copil, un orfan, un sărac, au trebuință de o bucată de pâine, de haine, de căldură, de lumină pentru a zâmbi. Pentru un orfan sărac, Paștele vine atunci când mușcă dintr-o bucată de pâine. Pentru un creștin Paștele este trăit doar cu Hristos Cel care a pătimit și Înviat. Hristos învie în fiecare din noi prin credință”.

O istorioară de seară bună

   

Un copil stătea în fața unei vitrine a unui magazin de pantofi  pe stradă, desculț, privind prin fereastră și tremurând de frig.

O doamnă se apropie de copil și îi spuse:

- Micuțul meu prieten, la ce te uiți cu atâta interes prin fereastra asta?

- Îi ceream lui Dumnezeu să-mi dea o pereche de pantofi, a răspuns copilul.

Doamna l-a luat de mână și au intrat în magazin. Ceru vânzătorului o jumătate de duzină de șosete pentru copil.

Întrebă dacă i-ar putea da un vas cu apă și un prosop. Vânzătorul îi aduse ceea ce i-a cerut. Ea luă copilul în spatele magazinului, îi spălă picioarele și i le-a șters.

Atunci vânzătorul sosi cu șosetele. Doamna îi puse o pereche copilului și îi cumpără o pereche de pantofi.

Restul de șosete i le dădu copilului. L-a mângâiat pe cap și i-a zis:

- Nu e nicio îndoială că acum te simți mai bine micuțule!

Când ea se întoarse ca să plece, copilul o prinse de mână și, privind-o cu lacrimi în ochi, o întrebă:

- Dumneavoastră sunteți Mama lui Dumnezeu?...

Pentru că L-am rugat pe Fiul  Ei să mă ia si pe mine in brațe că îmi era frig.

  

Psalmul 89

  1. Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam și în neam.

  2. Mai înainte de ce s-au făcut munții și s-a zidit pământul și lumea, din veac și până în veac ești Tu.

  3. Nu întoarce pe om întru smerenie, Tu, care ai zis: "Întoarceți-vă, fii ai oamenilor",

  4. Că o mie de ani înaintea ochilor Tăi sunt ca ziua de ieri, care a trecut și ca straja nopții.

  5. Nimicnicie vor fi anii lor; dimineața ca iarba va trece.

  6. Dimineața va înflori și va trece, seara va cădea, se va întări și se va usca.

  7. Că ne-am sfârșit de urgia Ta și de mânia Ta ne-am tulburat.

  8. Pus-ai fărădelegile noastre înaintea Ta, greșelile noastre ascunse, la lumina feței Tale.

  9. Că toate zilele noastre s-au împuținat și în mânia Ta ne-am stins.

10. Anii noștri s-au socotit ca pânza unui păianjen; zilele anilor noștri sunt șaptezeci de ani;

11. Iar de vor fi în putere optzeci de ani și ce este mai mult decât aceștia osteneală și durere;

12. Că trece viața noastră și ne vom duce.

13. Cine cunoaște puterea urgiei Tale și cine măsoară mânia Ta, după temerea de Tine?

14. Învață-ne să socotim bine zilele noastre, ca să ne îndreptăm inimile spre înțelepciune.

15. Întoarce-Te, Doamne! Până când vei sta departe? Mângâie pe robii Tăi!

16. Umplutu-ne-am dimineața de mila Ta și ne-am bucurat și ne-am veselit în toate zilele vieții noastre.

17. Veselitu-ne-am pentru zilele în care ne-ai smerit, pentru anii în care am văzut rele.

18. Caută spre robii Tăi și spre lucrurile Tale și îndreptează pe fiii lor.

19. Și să fie lumina Domnului Dumnezeului nostru peste noi și lucrurile mâinilor noastre le îndreptează.

  

„Cineva spunea: «Dacă analizam bine universul, vom constata că, de fapt, Pământul se află in Ceruri»(...). Așa este SFÂNTUL POTIR de pe Sfântul Altar, constatam că, de fapt, nu Potirul se află in Biserică, ci Biserica in Sfântul Potir. Potirul este axa acestei lumi intru Hristos!

„Cel ce a aflat dragostea ÎL mănâncă pe Hristos; ÎL mănâncă pe Hristos în fiecare zi și ceas și se face prin aceasta nemuritor.” (Sf. Isaac Sirul).

Dumnezeiasca Liturghie ne oferă această Hrană, însă puțini vin la masă, deoarece sunt în pustiul singurătății sau al egoismului și nu au căutat încă iubirea dumnezeiasca, iubirea hristică.

Da, cu ajutorul medicinei putem vindeca bolile, dar pentru singurătate, disperare, lacrimi, gol sufletesc sau întuneric numai rugăciunea și iubirea lui Hristos, Euharistia, sunt leac, medicament al nemuririi. Însă ori nu le vedem ori suntem indiferenți...

Se apropie Paștile și mergem spre căutarea Luminii, însă trecem pe lângă cel întristat, flămând, bolnav, în spital sau în temniță... și trăim iar în întuneric.

Peste tot vedem necăjiți care doresc un colț de pâine, deci știu ce vor și sunt ajutați..., dar mai mulți sunt cei care tânjesc după o încurajare, o îmbărbătare, după iubire mai ales când se prăbușesc în propriul gol și nu știu ce vor sau unde merg.

Numai Cuvântul lui Dumnezeu mai poate hrăni astfel de suflete pustii.

Numai Sfânta Euharistie poate oferi viață celor fără viață, poate oferi Lumină celor lipsiți de lume, dar plini de izvoare de lacrimi.

Sus inima, popor al Euharistiei!

Să mulțumim Domnului!”.

Preot Protopop Ioan Bârgăoanu