Dumitru Brăneanu propune ca o stradă din Onești să poarte numele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej

Primele blocuri în Onești au fost construite în Cvartalul 1

Omul politic băcăuan Dumitru Brăneanu, în prezent consilier județean, dar și președinte al Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor, vine cu o propunere aparent surprinzătoare: un bulevard sau o stradă din municipiul Onești ar trebui să poarte numele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. „Fac această propunere – ne-a declarat politicianul - pentru că acest oraș există datorită lui”. Președintele Comisiei de atribuiri de denumiri a județului, prof. Vilică Munteanu, spune că o asemenea propunere ar avea șanse să fie susținută, „deși ea a trezi spiritele”.

Fotografii din Oneștiul perioadei 1963 - 1965

Din martie 1965, orașul Onești a purtat numele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, până în 1990 când, după evenimentele din 1989, s-a revenit la denumirea inițială. Practic, orașul a fost edificat în paralel cu apariția platformei industriale Borzești pentru care a și fost proiectat, în perioada în care România era condusă de Gheorghe Gheorghiu-Dej. În anul 1952, Consiliul de Miniștri a hotărât construirea Grupului Industrial Borzești și a orașului, în șase etape. Primele două etape au fost în perioada 1952 – 1965. Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost liderul comunist al României din 1948 până la moartea sa, pe 1 martie 1965, și Președinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române în perioada 21 martie 1961 - 19 martie 1965.

„Trebuie să ne asumăm istoria, din care face parte și perioada comunistă – a pecizat Dumitru Brăneanu. Gheorghe Gheorghiu-Dej avea în Onești, în zona Perchiu, un bătrân la care venea adesea și se consulta în multe probleme, după cum mi-au spus chiar oamenii locului. Așa a dispus construirea platformei industriale petrochimice la Onești, nu la Moinești mai aproape de sondele de țiței sau la Dărmănești unde exista deja o rafinărie. Dar a ținut cont că lângă Onești erau și petrol și sare și putea fi dezvoltată petrochimia”.

Dumitru Brăneanu este convins că Gheorghe Gheorghiu-Dej a avut multe păcate, dar a făcut și lucruri bune: i-a scos pe ruși din țară în 1958, iar în 1964 a dat administia generală pentru deținuții politici.

„Sunt destule controverse în istorie pe aceste teme, dar ce e vizibil trebuie pus în valoare, iar Oneștiul are o datorie morală față de acest om politic” – a mai spus interlocutorul nostru. Eu am propus primarilor de până acum ai Oneștiului să dea un astfel de nume unei străzi a orașului, dar dacă nu avem curaj să ne asumăm istoria este mare păcat. Și în Bacău pot fi date exemple similare”.

Interesant este – spune Vilică Munteanu – că și pentru Petru Groza există o propunere ca numele său să fie dat unei străzi într-o localitate din județul Bacău.

Oneștiul are peste 140 de străzi, multe cu nume comune, precum nume de plante sau de anotimpuri.

„Poate ar fi nimerit să se facă o dezbatere publică, pentru a se înțelege ce a însemnat Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru România și mai ales pentru Onești. Nu poate fi șters din istoria țării. Și nu poate fi văzut numai în negru. Datorită poziției lui antisovietice a și fost asasinat, prin iradiere, la o lună de la o declarație făcută în aprilie 1964. Și în CAER și în Tratatul de la Varșovia era privit cu circumspecție de ruși, de unguri, de polonezi, pentru că nu făcea front comun. Dar România până în 1958 a fost țară sub ocupație armată. Nu puteai să miști în front, pentru că era pericolul ca țara să se transforme în republică sovietică”.

Vilică Munteanu, președintele Comisiei județene de atribuiri de denumiri

Dispariția iremediabilă a satului românesc pusă în file de roman

Sala Cenaclului „George Bacovia” al Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România s-a umplut până la refuz la sfârșitul săptămânii trecute la evenimentul de lansare a romanului „Încotro?” al prozatoarei băcăuane Roxana Medvețki. Cartea, apărută la Editura Cartex în acest an, cu o prefață de Petre Isachi și cu o postfață de Angelica Rusu, a fost prezentată de scriitorul Cornel Galben.

Dezbaterea care a urmat, moderată de Ana Chiscop, a reunit opiniile scriitorilor Dumitru Brăneanu, Alexandru Dumitru, Cristina Ștefan, Gheorghe Ungureanu și Petre Isachi, dar și ale cunoscutului editor și tipograf Ionel Rusei.

„Am rămas încântat de stilul și de compoziția volumului – a spus Cornel Galben. Autoarea, fără să știe, calcă pe urmele Corneliei Ichim Pompiliu, cea care în romanul «Jean Marais nu plânge niciodată» a privit începuturile erei socialiste prin ochii iscoditori ai năstrușnicei Lili. Autoarea amintirilor gimnaziale din roman procedează aidoma, numai că Ilinca, deși născută la oraș, încearcă să înțeleagă cum satul patriarhal se pervertește odată cu ivirea zorilor noii orânduiri, pierzându-și de fapt tihna și valorile perene cu care a înfruntat timpul. Deși nu petrece decât câteva vacanțe la bunici, privirea Ilincăi e la fel de ageră și chiar dacă în satul dintre vii evenimentele de excepție sunt extrem de rare ea își dă încet-încet seama că ceva se întâmplă și că la nivel de individ lunecarea pe panta valorilor spirituale și morale la nivelul cel mai de jos este vizibilă, așa încât s-ar cuveni a purta doliu pentru stingerea pentru totdeauna a curăției acestei lumi”.

Vorbitorii au remarcat multe aspecte stilistice și tehnici narative ale autoarei romanului. „«Încotro?» - scrie Petre Isachi în prefață - mi se pare revelator pentru fenomenul de continuitate al literaturii autohtone, tocmai prin utopia filosofico-socială, natural-țărănească și istorico-națională, de sorginte sadoveniano-eminesciană. Cartea conservă, dincolo de eșecul fatal al vieții, valorile supreme, atemporale ale ființei. Paradoxal, sub retorica aparent tradițională și accesibilă, romanul poetico-istoric se adresează cititorului rafinat, cunoscător al subtilităților limbii române (…)”.

"Ecologia si protectia ecosistemelor" dezbatute la Bacau

D. Luchian, D. Braneanu, C. Scripat, M. T. Gomoiu,
G. Gurau, Gh. Antochi, V. Nedeff si I. V. Rati la simpozion
(Foto: Petru DONE)

Universitatea "Vasile Alecsandri", din Bacau, a fost, vineri si sambata (19 - 20 noiembrie), gazda celei de a noua editii a Simpozionului international "Ecologie si protectia ecosistemelor". La manifestare au participat invitati din Turcia, Republica Moldova, Ungaria, Albania si Romania, reprezentanti ai mediului academic, ai unor institute de cercetare stiintifica si institutii. Lucrarile simpozionului au fost deschise, in prima zi, de rectorul universitatii, prof. univ. dr. ing. Valentin Nedeff, de acad. prof. univ. dr. Marian Traian Gomoiu, de deputatul Gheorghe Antochi, Constantin Scripat, prefectul judetului Bacau, Dumitru Braneanu, vicepresedinte al Consiliului Judetean, viceprimarul Dragos Luchian, dr. Gabriela Gurau, directorul Complexului Muzeal de {tiintele Naturii "Ion Borcea" Bacau si de presedintele comitetului de organizatore a lucrarilor simpozionului, prof. univ. dr. ing. Ioan Viorel Rati.

La lucrarile simpozionului au participat reprezentanti ai mediului academic, studenti, cercetatori si specialisti in probleme de agricultura si de protectie a mediului, sefi de institutii, de societati comerciale si financiar-bancare, ziaristi.
Editia a noua a simpozionului a avut loc cu putin timp inainte ca Universitatea "Vasile Alecsandri" sa implineasca, anul viitor, 50 de ani de la infiintare. Faptul i-a dat rectorului valentin Nedeff prilejul de a face o prezentare a acestei importante institutii de invatamint superior, care s-a dezvoltat de-a lungul anilor, cu precadere in ultimii ani, cind a ajuns la cinci facultati si un departament didactic, precum si la 7.500 de studenti anual. Dumitru Braneanu a folosit, de asemenea, prilejul pentru a prezenta invitatilor si participantilor "Strategia de dezvoltare durabila a judetului Bacau aferenta orizontului de timp 2010 - 2021", care va fi dezbatuta public in aceasta saptamina.
Participantii au remarcat ca simpozionul are loc in Anul International al Biodiversitatii 2010, iar reprezentantii autoritatilor au dat asigurari universitarilor ca activitatea de cercetare stiintifica in acest domeniu si in altele vor avea sprijinul comunitatii locale. "«Biodiversitatea inseamna viata, viata este biodiversitate» suna motoul anului 2010 - a precizat Dragos Luchian. Bacaul are initiative pentru protectia ecosistemelor, care are arii protejate pe cinci la suta din suprafata sa". Cele mai prestigioase institutii ale lumii vorbesc continuu de spre degradarea mediului ambiant, ingrijorate de evolutia ultimilor ani. "Conservarea biodiversitatii - a spus Gheorghe Antochi - depinde de procesele economico-sociale, de contextul politic, de nivelul cultural si intelectual al oamenilor si al liderilor acestora. Protejarea valorilor naturale depinde foarte mult de rezultatele cercetarilor stiintifice, pe care trebuie sa se bazeze deciziile din domeniu. Dar, un rol esential revine specialistilor". Problemele invatamintului si, in special, ale cercetarii stiintifice au fost subliniate de academicianul Marian Traian Gomoiu. Acestea influenteaza proceul de consevare a biodiversitatii. "Anul international al biodiversitatii a fost precedat de un deceniu de proeocupari in domeniu - a aratat Marian Gomoiu. La summitul din 2005, nu mai putin de 155 de state au hotarit ca pina in 2010 pierderea biodiversitatii sa scada remarcabil. În ciuda efoturilor politice si financiare, biodiversiotatea ramine insa amenintata".
A doua zi, la Bacau a avut loc Reuniunea anuala a Societatii Romane de Limnologie si au fost vizitat statiunile Slanic Moldova si Tirgu Ocna.