Sala Cenaclului
„George Bacovia” al Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România s-a umplut
până la refuz la sfârșitul săptămânii trecute la evenimentul de lansare a
romanului „Încotro?” al prozatoarei băcăuane Roxana Medvețki. Cartea, apărută
la Editura Cartex în acest an, cu o prefață de Petre Isachi și cu o postfață de
Angelica Rusu, a fost prezentată de scriitorul Cornel Galben.
Dezbaterea care a urmat, moderată de Ana Chiscop, a reunit opiniile
scriitorilor Dumitru Brăneanu, Alexandru Dumitru, Cristina Ștefan, Gheorghe
Ungureanu și Petre Isachi, dar și ale cunoscutului editor și tipograf Ionel
Rusei.
„Am rămas încântat de stilul și de compoziția volumului – a spus Cornel
Galben. Autoarea, fără să știe, calcă pe urmele Corneliei Ichim Pompiliu, cea
care în romanul «Jean Marais nu plânge niciodată» a privit începuturile erei
socialiste prin ochii iscoditori ai năstrușnicei Lili. Autoarea amintirilor
gimnaziale din roman procedează aidoma, numai că Ilinca, deși născută la oraș,
încearcă să înțeleagă cum satul patriarhal se pervertește odată cu ivirea
zorilor noii orânduiri, pierzându-și de fapt tihna și valorile perene cu care a
înfruntat timpul. Deși nu petrece decât câteva vacanțe la bunici, privirea
Ilincăi e la fel de ageră și chiar dacă în satul dintre vii evenimentele de
excepție sunt extrem de rare ea își dă încet-încet seama că ceva se întâmplă și
că la nivel de individ lunecarea pe panta valorilor spirituale și morale la
nivelul cel mai de jos este vizibilă, așa încât s-ar cuveni a purta doliu
pentru stingerea pentru totdeauna a curăției acestei lumi”.
Vorbitorii au remarcat multe aspecte stilistice și tehnici narative ale
autoarei romanului. „«Încotro?» - scrie Petre Isachi în prefață - mi se pare
revelator pentru fenomenul de continuitate al literaturii autohtone, tocmai
prin utopia filosofico-socială, natural-țărănească și istorico-națională, de
sorginte sadoveniano-eminesciană. Cartea conservă, dincolo de eșecul fatal al
vieții, valorile supreme, atemporale ale ființei. Paradoxal, sub retorica
aparent tradițională și accesibilă, romanul poetico-istoric se adresează
cititorului rafinat, cunoscător al subtilităților limbii române (…)”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu