La braț cu Bacovia, prin Bacău

Statuia poetului, în Bacău

Cu aproape 20 de ani în urmă, în parcul pe care astăzi îl numim „al Catedralei” m-a oprit o familie, el și ea. Nu erau din urbea noastră, dar aveau vreo două-trei ore la dispoziție și mi-au cerut să-i îndrum spre ceea ce merită vizitat pe la noi. M-am trezit subit în postura de ghid turistic, fie și unul de ocazie. Mi-au trecut prin minte, ca într-un film, cele câteva obiective turistice pe care le avem în oraș, dar am pomenit prima dată de Casa memorială Bacovia și de parcul în care se spune că mai venea să stea, sub o salcie, poetul.

Multă lume asociază numele poetului cu al Bacăului, deși exegeții au demonstrat că cel al orașului nu l-a inspirat pe cel dintâi. Dar pe câți nu i-am auzit vorbind de Bacău, mai ales pe o vreme mohorâtă, ca fiind orașul lui Bacovia. Și într-un fel așa este, pentru că George Andone Vasiliu, viitorul Bacovia, aici s-a născut și a trăit mai bine de jumătate din viață.

Bacovia, cred, ar trebui să fie principalul simbol al Bacăului. Pe vederile din oraș care circulau până la începutul anilor ’90 apărea frecvent doar Hotelul Decebal, cu arhitectura sa aparte. Întâmplător sau nu, chiar în fața acestui hotel a fost ridicată statuia lui Bacovia. Dar, poetul care ne-a marcat mai ales adolescența prin poezia sa simbolistă mai poate fi întâlnit, fie și numai prin nume, și la una dintre universități, la teatrul municipal, la o școală gimnazială și, firesc, pe strada botezată „George Bacovia”. Iar un proiect cultural ținut an după an în Bacău se numește și el „Toamna bacoviană”.

Pe 17 septembrie am numărat 139 de ani de la nașterea poetului. În adolescența mea, când s-au omagiat 90 de ani de la nașterea lui Bacovia, am cumpărat cu mare satisfacție și emoție un tom imens apărut la editura „Cartea Românească”, prefațat de Adrian Păunescu și ilustrat de Petre Vulcănescu. Îl răsfoiesc și acum cu mare emoție și venerație.

Parcul din Bacău în care venea poetul deseori

Cartea, însă, îmi aduce aminte că tot în Bacău îl avem și pe cel mai important bacovianolog, pe domnul profesor Constantin Călin, și, iată, chiar în acest număr al ziarului nostru, avem două pagini care îl evocă pe G. Bacovia, scrise de neobositul publicist Ioan Dănilă, cel care se străduiește de ani buni să ni-l restituie și pe Vasile Alecsandri cel născut chiar aici, în viitorul oraș al lui Bacovia.

Bacău este, astfel, unul profund bacovian, deși poate s-ar putea și mai mult. Și nu mă refer doar la toamna care stă să vină, cu griul și nostalgiile ei.

Tot cu mulți ani în urmă, am venit din satul Ciobănuș până în Bacău, cu trenul, la braț cu fiul poetului, Gabriel Bacovia, personaj pitoresc care îi semăna binișor tatălui. Uneori, însă, merg frecvent la braț prin Bacău chiar cu poetul Bacovia.

Aniversări „cu greutate” în „Cadranul cultural” al Bacăului

Numărul al treilea (mai-iunie 2020) al periodicului băcăuan „Cadran cultural”, care tocmai a văzut lumina tiparului, dedică o treime dintre cele 32 de pagini ale sale aniversării a trei dintre scriitorii băcăuani și a unui actor, care prind în buchetele vieții lor „sume rotunde”: fie 85, fie 80, fie doar 70 de ani.

Sumarul revistei se deschide, însă, cu un alt eveniment important pentru mediul nostru cultural, cu un „Remember Enescu” la 65 de ani de la plecarea la Domnul a celui mai mare muzician român. De acest eveniment, petrecut pe 4 mai, ne amintește redactorul șef al „Cadranului cultural”, Cornel Galben, care semnalează astfel și lipsa de interes față de el și la nivel național și în zona de origine a muzicianului, Botoșani, și chiar în județul Bacău, unde violonistul George Enescu a susținut primul său concert cu public, la Slănic Moldova. Revista ne amintește, însă, cu acest prilej, de cripta care și acum este goală în curtea conacului de la Tescani, deși, prin testamente, și compozitorul și soția sa, Maria Cantacuzino, cereau să fie înmormântați acolo.

Aniversările „cu greutate” de care aminteam îi vizează pe criticul, istoricul literar, eseistul, publicistul, ziaristul și lectorul universitar Constantin Călin, care pe 22 iunie va fi sărbătorit la 80 de ani, pe actorul Stelian Preda - la 85 de ani și pe scriitorii Alexandru Dumitru și Nicolae Mihai, care au sărbătorit, la început de iunie, primii 70 de ani de viață.

În nu mai puțin de zece pagini este evocată personalitatea criticului și istoricului literar Constantin Călin, în articole semnate de Ion Fercu, Doina Cernica, Mihai Maxim și Cornel Galben, dar și printr-un prim fragment reprodus chiar din „agendele” sărbătoritului.

Despre Alexandru Dumitru, Nicolae Mihai și Stelian Preda aflăm mai multe din articole semnate de C. G. Simion și Cornel Galben.

Revista mai cuprinde interesante și documentate articole de Vasile Bardan, Ștefan Munteanu, Grigore Codrescu, Vasile Leonte, Dan Perșa, Ion Dinvale și Valeriu Tănasă, un fragment din volumul în lucru al lui Viorel Savin „Colecționarul de nasturi” și un caleidoscop muzical întocmit de Ozana Kalmuski Zarea. Dar, printre acestea, descoperim și versurile poeților Mihai Merticaru, Laura Vacaru, Mircea Constantin Jurebie și Nicolae Vălăreanu Sârbu, Dan Sandu și Marcea Cepoi, dar și de Nuța Crăciun, poetă care locuiește acum în Spania.

„Cadran cultural” este editată de Ansamblul Folcloric „Busuiocul”, sub egida Consiliului județean Bacău.

A apărut cel mai nou număr al periodicului „Cadran cultural”

Cel mai nou număr al periodicului „Cadran cultural” (nr. 6, noiembrie-decembrie 2019), editat sub egida Consiliului Județean Bacău, este dedicat, firesc, evenimentelor culturale și istorice – laice și religioase specifice unui final de an.

În cele 32 de pagini ale revistei, care are o ținută grafică excelentă, sunt adunate poezii de Radu Gyr, Mariana Bendoiu, Vasile Larco, Dan Sandu și Ana Podaru, consemnări, cronici de carte, dar și scurte reportaje și eseuri, fragmente din lucrări mai ample semnate, între alții de Constantin Călin („Cartea exemplelor”) și Ștefan Munteanu („Tudor Ghideanu despre filosofia lui Eminescu – III).

Câteva pagini sunt dedicate personalităților băcăuane (scriitori, critici și istorici literari, plasticieni, prelați și publiciști) aniversați în luna noiembrie – Ion Luca, Constantin Prangati, Ioan Neacșu, Veronica V. Călin și Constantin Leonte.

Remarcabilă este prezența în paginile „Cadranului cultural” a omului de cultură și publicistului Constantin Donea, fin cunoscător al tradițiilor populare băcăuane, care scrie despre teatrul popular haiducesc, jucat de regulă în preajma sărbătorilor de iarnă, și care publică, din propria colecție, „Balada lui Jianu” culeasă de Ion Palaghiu din satul Cotumba (Agăș) în 1973.

O pagină întreagă este dedicată „Lecției Naturii”, așa cum o moștenim de la pictorul Gheorghe Velea, despre care scrie Radu Ciobanu.

„Cadran cultural” apare sub directoratul lui Petre Vlase și îl are ca redactor-șef pe Cornel Galben.