Camera de Conturi a tras linie sub rezultatele controalelor anului 2018

Curtea de Conturi a României a făcut public „Raportul pe anul 2018”, care conține și sinteza constatărilor rezultate în urma acțiunilor de control și audit efectuate de Camera de Conturi a județului Bacău. „Prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi – spune directorul Camerei de Conturi Bacău, Alexandru Victor Nițulescu – s-a aprobat și Raportul referitor la finanțele publice locale ale județului nostru pe anul 2018”.

Prin Camera de Conturi județeană, autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale preiau rapoartele anuale referitoare la finanțele publice locale. Observațiile asupra conturilor de execuție a bugetelor auditate, concluziile rezultate din controlul efectuat, recomandările formulate, precum și măsurile dispuse prin deciziile emise trebuie să fie punct de reper în materie de execuție a bugetului.

În anul 2018, județul Bacău a prevăzut venituri totale de 1.419 milioane de lei și a realizat 1.684 de milioane de lei. A avut, însă, un deficit de 232 de milioane de lei, cheltuielile fiind de 1.916 milioane de lei. Încasările au fost de 1.326 de milioane de lei, cele mai mari din venituri proprii (552 de milioane de lei) și din sume defalcate din taxa pe TVA (547 de milioane de lei), iar cele mai mici (doar 38 de milioane de lei) din sumele primite de la Uniunea Europeană și de alți donatori, în contul plăților efectuate și a prefinanțărilor. Practic, toate județele au înregistrat deficit.

În urma centralizării conturilor de execuție a celor 94 de unități administrativ-teritoriale din județ, s-a obținut la 31 decembrie 2018 un rezultat patrimonial al exercițiului bugetelor locale reprezentând un excedent de 31.593 de mii de lei, comparativ cu 31 decembrie 2017 când s-a înregistrat un excedent de 46.508 mii lei. În structură, excedentul de 31.593 de mii de lei este compus din 76.391 de mii de lei excedent la secțiunea de funcționare, dar cu un minus de 44.797 de mii de lei la secțiunea de dezvoltare.

În rezultatul patrimonial al exercițiului bugetelor instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și cu subvenții din bugetele locale a rezultat un excedent de 10.258 de mii de lei, comparativ cu anul 2017, când s-a înregistrat un excedent de 18.747 de mii de lei.

Din împrumuturi interne s-au efectuat plăți de 27.208 de mii lei (o scădere cu 26,8 %, față de anul 2017), iar la fonduri externe nerambursabile s-au încasat 962 de mii de lei și s-au efectuat plăți de 660 de mii de lei.

Asupra observațiile la conturilor de execuție a bugetelor auditate de Camera de Conturi pentru anul 2018 vom reveni cu amănunte.

Instituții bugetare prinse în neregulă de Curtea de Conturi

Camera de Conturi Bacău

Camera de Conturi din Bacău a verificat, anul trecut, 53 de instituții care funcționează cu bani publici, cele mai multe fiind ordonatori principali de credit (35) și ordonatori terțiari de credite (29). În Raportul public pe anul 2016 au fost semnalate peste 15 cazuri de încălcare a normelor în vigoare la folosirea fondurilor numai în acest județ.

ANAF Bacău

La structurile teritoriale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală a fost constatată, de exemplu, nesoluționarea situațiilor fiscale ale contribuabililor ca urmare a plăților fără obligații înregistrate în fișele pe plătitori și menținerea în mod nejustificat a unor sume în contul „Decontări din operațiuni în curs de clarificare”. Județul Bacău este nominalizat într-un lot de județe în care neregula a ajuns la 231,71 de milioane de lei, dar la menținerea în evidența analitică pe plătitor și în evidența contabilă sintetică și analitică a obligațiilor fiscale ale contribuabililor radiați suma ajuns la 428,31 de milioane de lei. La fel, Bacăul apare în loturile de județe în care s-au constatat neinvestigarea de către organele fiscale a neconcordanțelor din declarațiile fiscale ale contribuabililor care prezintă indicii privind nedeclararea tuturor impozitelor și taxelor cuvenite bugetului de stat (240,02 milioane lei) și neconcordanțe de 154,07 milioane lei între declarațiile fiscale și declarațiile informative depuse de contribuabili privind obligațiile la Bugetul general consolidat.

Nereguli în instituțiile agricole

Direcția Agricolă a județului Bacău este nominalizată alături de instituțiile de acest fel în care nu s-a efectuat reevaluarea tuturor activelor, iar în unele cazuri, deși această operațiune s-a realizat, rezultatele nu au fost înregistrate în evidența contabilă. Dar s-a constatat și achiziționarea, de către producătorii agricoli de berbeci de reproducție din rase specializate și nerespectarea de către beneficiari a obligativității de a păstra animalele achiziționate pe o perioadă de minim trei ani începând cu data de la care sprijinul financiar a fost acordat.

APIA Bacău

Tot la această instituție nu a fost instituit cadrul organizatoric și funcțional necesar exercitării activității de audit public intern.

În schimb, Centrul județean Bacău al Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură apare în lotul centrelor de profil în care s-au prezentat documente justificative care nu întrunesc condițiile de legalitate și regularitate (facturi fiscale) de către

fermieri în sectorul vegetal sau declararea unui efectiv de animale superior celui real deținut de către fermierii din sectorul

zootehnic, dar și acordarea ajutoarelor de stat în condițiile în care unitatea administrativ-teritorială nu a fost declarată ca fiind zonă calamitată. Tot aici s-a constatat înscrierea în cererile de plată a unor procente de calamitate mai mari decât cele înscrise în procesele verbale de constatare și evaluare a pagubelor sau în baza unor documente justificative care nu prezentau concordanță între datele privind blocurile fizice/parcelele de teren afectate cu cele din cererile de solicitare ale fermierilor.

Unități sanitare în nereguli fiscale

În unele unități sanitare băcăuane ale ministerului de resort a fost constatată plata nelegală a unor cheltuieli reprezentând ore suplimentare, salarii de merit, cumul de funcții, sporuri, compensări în bani ale zilelor de concediu de odihnă neefectuat și suplimentar, ale titlului științific de doctor, gradațiilor cu ocazia angajării etc. sau a indemnizațiilor aferente concediului de odihnă acordat unor persoane angajate cu normă parțială. Neregula a ajuns, în total în județele controlate, la 3.750 mii lei.

Și unitățile Ministerului Economiei au călcat pe bec

În unitățile Ministerului Economiei misiunea de audit financiar s-a efectuat asupra contului de execuție a bugetului de stat pe anul 2016, încheiat de Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, ordonator principal de credite. De asemenea, a fost auditat și contul de execuție bugetară al Oficiului de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Economiei. Una dintre misiunile de audit de conformitate (control) a avut tema „Controlul modului de administrare a patrimoniului pentru rețeaua națională de transport a energiei electrice la Societatea pentru Servicii de Mentenanță a Rețelei Electrice de Transport-SMART”, fiind controlată și sucursala din Bacău. La societatea SMART a Transelectrica au fost efectuate plăți nelegale în sumă de 28 mii lei, reprezentând contravaloare energie electrică consumată de pensionari ai sistemului energetic, care nu îndeplineau condițiile legale de a beneficia de acest drept, cum a fost chiar la sucursala din Bacău. Pentru înlăturarea abaterilor de la legalitate și regularitate, constatate la nivelul Sucursalelor de mentenanță SMART,

Camerele de Conturi Argeș, Bacău, București, Cluj, Dolj și Sibiu au emis decizii prin care au fost dispuse măsuri pe care

conducerile sucursalelor SMART trebuie să le ducă la îndeplinire pentru stabilirea întinderii prejudiciului și pentru

recuperarea acestuia, precum și pentru intrarea în legalitate.

Asigurări incorecte la Casa de Sănătate

La Casa de Asigurări de Sănătate, Curtea de Conturi a efectuat o

acțiune de verificare a modului de fundamentare și utilizare a fondurilor pentru servicii medicale acordate de medicii de familie, decontate în perioada 2014-2016, care s-a desfășurat la CNAS și la 19 case de asigurări de sănătate județene, între care și din Bacău. S-a constatat validarea și decontarea unor prescripții medicale cu o compensare de 90% din prețul de referință al medicamentelor, pentru asigurați pensionari cu pensii de până la 700 de lei, dar care realizează venituri din salarii sau alte venituri din activități independente, chirii, dividende, dobânzi, în sumă totală în mai multe județe de 1.395 mii lei. La fel și validarea și decontarea unor prescripții și servicii medicale prestate de medicii de familie pentru perioada în care persoanele beneficiare erau spitalizate în regim de spitalizare continuă, în sumă de 1.090 mii lei.

Bacăul, campion la neregulile surprinse de Camera de Conturi

La dimensiunile sociale, administrative și economice pe care le are, municipiul Bacău a înregistrat cele mai multe dintre neregulile constatate în urma controlui și auditui efectuate de Camera Județeană de Conturi. Plenul Curții de Conturi a României a aprobat și a făcut public Raportul referitor la finanțele publice locale ale județului Bacău pe anul 2015. „Raportul – ne-a informat Alexandru Victor Nițulescu, directorul Camerei de Conturi Bacău – conține sinteza constatărilor rezultate în urma acțiunilor de control și audit efectuate de instituția noastră pentru exercițiul financiar al anului 2015”. Date referitoare la situațiile constate în județul Bacău sunt cuprinse în Raportul public pe anul 2015 pe care Curtea de Conturi îl prezintă Parlamentului, în Rapoartele referitoare la finanțele publice locale pe anul 2015, dar și în Raportul de activitate pe anul 2016.

Astfel de date apar în dreptul unor instituții ca Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Direcția Județeană pentru Tineret și Sport, Oficiul de studii pedologice si agrochimice, Inspectoratul Școlar Județean, Serviciul de Ambulanță Județean, Casa Județeană de Pensii, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, Direcția Silvică și primăriile din Bacău și Comănești. În Rapoartele finanțelor publice locale apar fișe ale nu mai puțin de 45 de instituții din Bacău (inclusiv de la Teatrul Municipal Bacovia, după Festivalul Theatershock), din Berzunți, Podu Turcului, Urechești și Zemeș, dar și din 37 de primării comunale. De asemenea, sunt arătate unele situații constate la finanțarea din fonduri europene, din Programului Operațional Sectorial Mediu și din Programul Operațional Regional, la Bacău și Comănești.

La 31 decembrie 2015, datoria publică înscria Bacăul între primele 15 județe ale țării.

Camera de Conturi Bacău a verificat și în anul 2016 aproape 60 de entități.

Nereguli de milioane de lei numai în municipiul Bacău

Numai la Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) Bacău – se arată în Raportul public pe anul 2015 - s-a constatat decontarea unor facturi prescrise în sumă de 4,5 milioane de lei, pentru reparații efectuate la activele avute în exploatare prin contract de concesiune, active care sunt bunuri de retur și care la intrarea în faliment a societății trebuiau să devină libere de sarcini, conform contractului de concesiune și reglementărilor legale în vigoare. Mai mult decât atât, nu a fost utilizat fondul de întreținere, de înlocuire și dezvoltare pentru stingerea datoriei publice locale, în ordinea priorităților stabilite de reglementările legale în vigoare.

Totodată, la UAT Bacău prin Hotărârea Consiliului Local s-a aprobat Contractul de cesiune a contractului de vânzare-cumpărare a gazelor naturale. În acest contract, Municipiul Bacău are calitatea de „garant” pentru obligații de plată în sumă de 10.923 de mii de lei. Ulterior, datoriile către furnizorul de gaze naturale au fost achitate din bugetul UAT, inclusiv penalități în sumă de 422 de mii de lei, cu toate că societatea se afla în insolvență la data acordării garanțiilor.

UAT Bacău, a virat în contul de acreditiv deschis la CEC Bank suma de 345 de mii de lei, sumă ce a fost convertită în franci elvețieni și achitată către furnizor, cu toate că pentru această sumă, UAT avea obligația de a declara, de a reține și de a vira la bugetul de stat impozitul pe veniturile nerezidenților în cuantum de 55 de mii de lei.

La obiectivul de investiții „Reabilitare infrastructură urbană zona I.L. Caragiale-Milcov intersecție strada Letea”, nu au fost calculate, evidențiate și pretinse penalități în sumă de 2.936 de mii de lei, aferente lucrărilor neexecutate.

Totodată, s-a constatat că s-au efectuat plăți în sumă de 5.923 de mii de lei, echivalentul a 1.615 mii USD, direct din acreditiv, fără a fi evidențiate în Trezoreria Bacău și în Contul anual de execuție.

Municipiul Bacău, deși deține 51% din totalul de acțiuni al Companiei Regionale de Apă, diferența de 49% din capitalul social subscris și vărsat al operatorului economic fiind deținută de Consiliul Județean, a garantat cu veniturile proprii creditul bancar, aceste garanții trebuind a fi constituite de ambii acționari, proporțional cu numărul de acțiuni deținute, așa cum prevăd reglementările legale în vigoare. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea împrumuturilor nu s-a constituit fond de risc.

Nereguli și în proiectele cu bani europeni

În Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013, în urma verificării solicitării formulată de Primăria Bacău în calitate de beneficiar al proiectului „Retehnologizarea sistemului de termoficare din municipiul Bacău în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană” s-a constatat că deși există o hotărâre definitivă a instanțelor de judecată prin care s-a stabilit că abaterile de la legislația în domeniul achizițiilor publice sunt din culpa beneficiarului, Autoritatea de Management a Programului nu a întreprins măsuri pentru recuperarea sumelor datorate de acesta.

În Programul Operațional Regional, însă, în cazul proiectului „Modernizare Calea Moinești” (beneficiar tot UAT Bacău), există o necorelare între valoarea indicatorului panouri fonoabsorbante asumată de beneficiar prin cererea de finanțare și situația existentă pe teren, nesemnalată în rapoartele întocmite pe parcursul implementării proiectului.