Forestierii acuză prețurile mari la lemn

Licitația principală pentru vânzarea masei lemnoase pe picior din producția anului 2019, anunțată pentru marți, 11 decembrie, la Direcția Silvică din Bacău (licitație publică cu strigare), nu a mai avut loc.

Volumul total de masă lemnoasă oferit a fost de aproape 281.000 mc, dar cei interesați de această ofertă nu au mai intrat în sala de licitație. „Sunt prețuri la fag și la bușteni mai mari decât în Germania sau Franța – ne-a informat Ioan Coșa, președintele filialei Bacău-Vaslui a Asociației Forestierilor din România (ASFOR) Bacău și Vaslui. Avem nemulțumiri și în legătură cu alte prevederi din contract, cu modul de calcul al valorii prejudiciilor etc. În sala licitației am intrat numai eu și Cristian Bălănescu, vicepreședintele ASFOR pe țară. Le-am spus organizatorilor ce nemulțumiri avem. Ne-au răspuns că nu au încotro, pentru că legislația este astfel făcută și trebuie respectată. Rezultă că legiuitorii, care au făcut mai multe variante ale Codului Silvic, n-au reușit niciodată ceva viabil”.

O opinie de la Direcția Silvică Bacău în legătură cu ratarea licitației nu am putut lua, reprezentanții conducerii direcției fiind plecați în parchete, în zone unde telefoanele mobile au mai greu semnal.

Forestierii privați acuză noul Regulament de valorificare a masei lemnoase

Forestierii privați, organizați în Asociația Forestierilor din România – ASFOR, organizație patronală și profesională a agenților economici din exploatări forestiere și industrializarea lemnului inclusiv din județul Bacău, i-au scris premierului Mihai Tudose nemulțumiți de scăderea volumului de masă lemnoasă care le este repartizată. Forestierii invocă noul „Regulament de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică” aprobat prin HG nr. 715/2017.

„Pentru anul 2018 - scriu forestierii în petiția semnată de președintele ASFOR, Nicolae Țucunel - se preconizează creșterea volumului exploatat de Regia Națională a Pădurilor (RNP) Romsilva și o scăderea drastică a volumului de masă lemnoasă vândută ca lemn pe picior. Se oferă în schimb agenților economici prestări de servicii de exploatare, dar printr-o procedură anevoioasă, în condiții tehnice și economice nesustenabile și cu tarife neactualizate”.

Conform Regulamentului, Romsilva ar trebui să exploateze în regie proprie sau prin prestări servicii peste 50% din volumul de masă lemnoasă provenit din fondul forestier administrat de stat, față de numai 22% cât a realizat în anul 2016.

În prezent, singura modalitate de atribuire a prestărilor de servicii este prin licitarea pe SEAP, care – spun petiționarii - este o activitate complexă atât pentru vânzător, cât și pentru cumpărător și care s-a dovedit aplicabilă doar în mică măsură în România. În primele nouă luni din 2017 au fost atribuite ca prestări servicii pe platforma SEAP numai 2% din volumul de prestări care ar trebui să fie realizat în anul 2018.

„În plus – mai scriu forestierii -, prin Regulament se creează posibilitatea ca Romsilva, în dubla sa calitate de administrator și agent economic, să genereze  abuz de poziție dominantă și încălcarea liberei concurențe prin alegerea discreționară a parchetelor pe care le exploatează, fără justificarea eficienței economice a acestui tip de activitate”.

Astfel, membrii ASFOR apreciază ca inaplicabile în totalitate prevederile Regulamentului, care ar avea consecințe negative „în primul rând la nivelul agenților economici, dar și în ceea ce privește gospodărirea fondului forestier”. Ei atrag atenția că în e exploatarea forestieră activează în exclusivitate agenți economici cu capital românesc, fără susținere financiară, care vor fi nevoiți să își restructureze activitatea în primul rând prin reducerea locurilor de muncă.

Bacău, Centru zonal pentru promovarea exportului

Municipiul Bacău a devenit oficial Centru de Afaceri pentru Export (CAE) în cadrul unui proiect cofinanțat prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român prin care este pus în aplicare proiectul „Servicii integrate pentru export destinate IMM-urilor din România”. Prin acest proiect, au fost deschise numai două astfel de centre de afaceri, prin camerele de comerț și industrie din Bacău și Ploiești.

Proiectul, care va fi pus în aplicare efectiv din luna septembrie, se derulează până în luna iunie 2019, pentru a oferi servicii de promovare a exporturilor practicate de întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din industria mobilei și din agricultura ecologică aflate în regiunile Nord-Est și Muntenia Sud.

E.S. Urs Herren

Reprezentanți ai organizațiilor și instituțiilor implicate în derularea proiectului, dar și ai potențialilor beneficiari, au avut deja două întâlniri cu ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Confederației Elvețiene în România, Excelența Sa Urs Herren, reprezentanți ai Biroului Contribuției Elveției la București, din Ambasada Elveției în țara nostră, cu Sterică Fudulea, secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, cu managerul de proiect Marian Dobrilă, și conf. univ. Costin Lianu, coordonatorul tehnic al Strategiei Naționale de Export pentru perioadele 2005 – 2009 și 2014 – 2020.

Din județul Bacău, la întâlniri au venit președintele Camerei de Comerț și Industrie (CCI), Doru Simovici, Mihai Tulbure, directorul general al CCI Bacău, prof. univ. dr. Ioan Viorel Rați, de la Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacău, Oana Cristea, cercetător principal la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău, Dana Chiriac, directorul general al companiei Elitemob Bacău, coordonatorul serviciului Enterprise Europe Network, Ovidiu Scutelnicu, și un reprezentant al Asociației Forestierilor din România – ASFOR.

Programul – au spus inițiatorii lui - va cuprinde o etapă de instruire și una de participare la evenimente internaționale. În paralel vor avea loc activități de susținere, precum realizarea unor studii pentru evaluarea nevoilor IMM-urilor, crearea unor pagini web de prezentare și activități de promovare. „Scopul acestor activități – au precizat coordonatorii programului – este de a sprijini IMM-urile să pătrundă pe piețele internaționale prin punerea în valoare a potențialului local insuficient exploatat, reprezentat de terenul arabil de calitate bună și competențele tehnice disponibile”.

Dezvoltarea redusă şi lipsa puterii economice a IMM-urilor din România nu le permit să iasă pe pieţele externe, astfel că circa 85% dintre acestea acţionează pe piaţa locală, 14% îşi duc serviciile şi produsele la export în piaţa din Uniunea Europeană (UE) şi doar 6% exportă pe pieţele unor ţări din afara UE - arată datele din Carta Albă a IMM-urilor din România 2017.

„Am beneficiat de un stagiu în agricultura ecologică a Elveției, în pomicultură și viticultură ecologică, o țară care dispune și de o rețea dezvoltată de magazine și restaurante bio în care se poate valorifica foarte bine producția fermelor de profil. La universitatea din Bacău predau agricultură ecologică și pot spune că avem studenți foarte pasionați de acest domeniu. România are foarte mare potențial în agricultura ecologică, mai ales la speciile din flora spontană. Cătina este un exemplu și am încercat să o aduc și eu în exploatație agricolă”.

Ioan Viorel Rați, prof. univ. dr. la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

„Noi, cei din antreprenoriat, le așteptăm de foarte multă vreme astfel de proiecte și sunt bine-venite, chiar dacă se întâmplă aceasta în al doisprezecelea ceas. Mă bucură că domnul Lianu a inițiat acest proiect, pe care eu l-aș putea numi inovativ pentru România. E nevoie de energie nouă, de oameni direct implicați în business, care conduc afaceri, cărora să le putem cere sprijinul, să putem concepe asocieri de branduri, de firme, așa cum fac italienii, de exemplu, care au învățat lecția globalizării. Elitemob face export, în cifre mici, dar am început. Deci, suntem direct interesați de activitatea CAE.”

Dana Chiriac, director general, Elitemob Bacău

„La noi, în Stațiunea Legumicolă, s-a aplicat pentru prima oară un poligon de agricultură ecologică în România. Astfel de inițiative, precum înființarea CAE, sunt necesare atât pentru noi, cei din cercetarea științifică, dar mai ales pentru producătorii din domeniul agriculturii ecologice. Spre deosebire de universități, unde se face și cercetare științifică, noi, stațiunile de cercetare, avem norocul de a și produce material săditor și semincer. Cei care cumpără de la noi ne întreabă și de tehnologii. Important este să aducem producătorii la aceeași masă și cred că ar trebui implicate aici și camerele agricole, care au rolul de a media între lumea producătorilor, a cercetătorilor, a comercianților etc. Sunt instituții ale statului pe care nu le folosim.”

Tina Cristea, cercetător științific principal la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău

Statul dă înapoi prețul de pornire a licitațiilor de masă lemnoasă

• noile licitații pot avea loc în luna martie, dar recoltarea lemnului mai poate fi făcută doar până pe 15 aprilie

Forestierii privați au obținut prima satisfacție în urma recentelor proteste la adrea Gvernului, a Ministerului Mediului și mai ales a Regiei Romsilva cu privire la prețul de pornire a licitațiilor de masă lemnoasă la finalul anului trecut. Guvernul a modificat "Regulamentul de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică", pentru a clarifica modul în care se determină prețurile de referință și cele de pornire a licitațiilor.

Citește mai multe în secțiunea SILVICULTURĂ