Consiliul
Local Slănic Moldova a aprobat, cu unanimitate de voturi, două proiecte pentru exproprierea în interes public a terenurilor și clădirilor
din zona izvoarelor minerale, precum și a clădirii Cazinoului. Exproprierea
va fi făcută pentru reabilitarea și modernizarea obiectivelor și reintroducerea
lor în circuitul public firesc la toată valoarea și utilitatea pe care o au.
Licență
de exploatare pentru nouă izvoare minerale
Preluarea
terenurilor și clădirilor din zona izvoarelor vizează reabilitarea sistemelor
de distribuție a apelor minerale terapeutice din stațiune. În octombrie 2017,
Primăria Slănic Moldova a obținut licența de explorare pentru apele minerale,
pentru nouă dintre cele zece izvoare utilizate acum (izvorul „300 de scări” nu
intră în această discuție). În martie 2018, a obținut autorizația de explorare,
după care s-a îndreptat asupra proprietarilor unor terenuri din zona izvoarelor
pentru a putea intra
acolo să ia probe de apă. Dar de atunci, nici acum
procesul de bază nu a intrat pe fond.
„Am
declanșat procedura ordonanței președințiale și alte proceduri, să ducem
licența de explorare mai departe – spune primarul Gheorghe Baciu. Având în
vedere că în maxim luna mai 2020 ar trebui să primim licența de exploatare (iar
exploatarea izvoarelor înseamnă și amenajarea punctelor de distribuire a
apelor), am propus acest proiect pentru că ar fi cea mai rapidă cale de
reglementare a situației juridice a izvoarelor, să nu mai fie tergiversată ani
buni prin instanțele de judecată. Nu instanța este părtinitoare, ci
proprietarii terenurilor și clădirilor de pe ele nu au intenția să cedeze
foarte ușor. Ei vor bani foarte mulți, care să le vină an de an. Poate am putea
să dăm noi acești bani, dar nu știm cât și pentru câți ani. Oricum, ne-ar frâna
dezvoltarea uniformă a localității”.
Fără
proprietatea deplină a terenurilor și clădirilor, Primăria nu ar putea lansa un
proiect de dezvoltare pentru toată zona izvoarelor. Respectiv pe terenurile de
la izvoarele 1 și 8, de lângă Izvorul 1 Bis și Izvorul 10, de la izvoarele 5,
14 și 15 și de la Casa de apă, lângă Mofetă. „Dacă vom reface sistemul vechi de
distribuire a apelor minerale – a precizat primarul -, am avea nevoie de Casa
de apă. Dacă nu, o folosim pentru un laborator pentru tastarea periodică a
apelor. Vom evalua, cu o firmă autorizată, fiecare teren și Casa de apă și vom
veni în Consiliul Local cu propunerea de expropriere, cu bani din bugetul
local. Avantajul este că imediat ce virăm în conturile proprietarilor banii,
devenim proprietari de drept”.
Cazinoul
poate redeveni Centru cultural
Restaurarea
clădirii cazinoului se dorește în vederea amenajării unui Centru cultural. Cu
ani în urmă, acolo au avut loc toate activitățile legate de artă, de cultură și
alte manifestări. Aceasta este destinația reală a obiectivului, care este și
clădire monument istoric.
„Preluarea
obiectivului - a explicat Gheorghe Baciu - trebuia făcută mai demult, dar au
apărut litigii, iar noi am și sperat că proprietarul ar pune în funcțiune
clădirea și am fi reușit să coabităm. Proprietarul își va primi banii, conform
evaluării făcute de un evaluator autorizat”.
Cazinoul din Slănic Moldova este un
monument istoric inclus în grupa A a listei patrimoniale, având valoare
națională și universală.
Cazinoul a fost ridicat de meșteri
italieni și de pe Valea Slănicului în anii 1892-1894, în stilul Art Nouveau,
după planurile cunoscutului arhitect ieșean George Sterian, împreună cu H. Rick,
din inițiativa arhitectului Nicolae Ghica-Budești, efor al Epitropiei „Sf.
Spiridon” din Iași. Din 1948, în imobil a funcționat Casa de Cultură, cu sală
de spectacole, bibliotecă orășenească și unități de servicii publice. În anul
1960, clădirii i s-au adăugat două terase destinate amenajării unui bufet, a
unei braserii și a unei pensiuni. Clădirea a fost restaurată în perioada
1986-1989 pentru a i se reda forma inițială, fiind amenajată tot ca edificiu
cultural-educativ, iar în perioada 1994-1995 a fost reabilitată total. Acum
însă este nefolosită.
„Aceste
obiective se află, în prezent, în proprietate privată, iar pentru ele nu au
fost făcute investiții de reabilitare și modernizare și nu sunt nici
perspective din partea proprietarilor. Pentru ele vom folosi bani încasați în
anul 2019 din datoriile restante ale societăților Perla Moldovei și Perla
Turism”.
Gheorghe Baciu, primarul
orașului Slănic Moldova
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu