Cum văd arhitecții planificarea spațiului urban

• opinii și soluții privind spațiul public au fost formulate la Forumul de arhitectură Moldova Reper 2030

Ediția din acest an, a cincea din istoria Forumului zonal de arhitectură și urbanism „More Moldova Reper 2030”, care a avut loc în Bacău la sfârșitul săptămânii abia încheiate, a abordat o temă veche, dar care pune mereu probleme comunităților și autorităților: „Spațiul public”. La invitația organizatorilor, Filiala Teritorială Bacău-Neamț a Ordinului Arhitecților din România (OAR) și Filiala Regională Bacău-Neamț a Uniunii Arhitecților din România, la dezbatere au venit circa 100 de arhitecți și urbaniști din România, din Republica Moldova și din Ucraina.

Planificarea spațiului urban a fost definită chiar de la deschiderea dezbaterilor de dr. arh. urb. Nicolae Țarălungă, director al Institute for Housing and Urban Development Studies IHS România din București și conferențiar afiliat al Universității IHS/Erasmus Rotterdam. „Planificarea spațiului urban, numit și spațiu public – a spus arhitectul – este un joc pentru împărați”.

Această problematică - am înțeles din sesiunile de comunicări ale Forumului, organizate în acest an într-o manieră inedită și atractivă la Teatrul Bacovia și la Centrul de cultură Rosetti-George Enescu din Tescani - are istoria ei, veche de mii de ani, de când pe această temă au compus jocuri chiar marii împărați. Cu timpul, spațiul public a ajuns să fie considerat ca purtător al valorilor sociale, culturale și civile ale comunității, ca factor de atractivitate în competiția urbană, dar și din perspectiva valorii comunității și a responsabilității administrației publice.

Ce au spus autoritățile

Arhitecții nu au omis la Forum rolul autorităților publice în gestionarea și organizarea spațiului urban, „un bun public pentru care plătim impozite, dar nu-l folosim decât parțial și nu tot timpul, iar când avem nevoie de el suntem dezamăgiți”.

Exemple în acest sens au fost date și din România, inclusiv din Bacău, dar și din Republica Moldova și Ucraina. Iar la Forum pe scena dezbaterilor au urcat și doi reprezentanți ai autorităților: secretarul de stat din Ministerul Culturii Gherghe Popa, dar și președintele Consiliului Județean (CJ), Sorin Brașoveanu.

„Tema acestui Forum – a spus Gheorghe Popa – este una dintre importantele teme care ar trebui să preocupe societatea de astăzi. Ea ar trebui să dezvolte gânduri, idei pentru ceea ce ar trebui să construim și să reconstruim mâine. Am spus și cu alt prilej că va veni timpul să dărâmăm ce am construit în ultimii 30 de ani, pentru a construi bine și frumos”. Secretarul de stat a înfierat, astfel, modul în care se ridică în spațiul public monumente care nu sunt monumente (și a dat exemple chiar din Bacău) și a opinat că în jurul nostru se construiește, dar alandala.

Sorin Brașoveanu a apreciat tema Forumului ca fiind „ambițioasă și de actualitate”. „Profesia de arhitect – a apreciat președintele CJ – este cea mai vizibilă în societate, pentru că prin proiectele arhitecților este adus frumosul în viața noastră, este îndepărtat griul cotidian. Arhitecții aduc culori și dau viață spațiului public”.

În sesiunile moderate de arhitecții Constantin Amâei, Ion Nicolae și Ștefan Boiciuc, au prezentat comunicări Nicolae Țară lungă, Sorin Gabrea, Liviu Ianăși, Sorin Nistor, Ion Andriu (care a evocat personalitatea și memoria arhitectului Nicolae Porumbescu), Sorina Brașoveanu, Alexandru Sescioreanu, Mihai Tulbure și studenții prof. emerit dr. arh. Mircea Ochinciuc (din România), Alexander Hryhorchuick, Valeria Polyanska și Yaroslav Boyko (Ucraina), Serghei Severin, Vitalie Iațiuc și Sergiu Borozan (din Republica Moldova).

Dialogul artelor

Lucrările Forumului s-au încheiat, la Tescani, cu un inedit spectacol de muzică și poezie, un veritabil dialog al artelor pregătit și susținut de poetul Val Mănescu și folkistul Florin Bejan, dar și de arhitectul Constantin Amâiei.

În ultima zi, participanții au vizitat stațiunea Slănic Moldova.

 

„Tema Forumului a fost provocată de Festivalul Theaterstock care a avut loc la Teatrul Bacovia într-o sigură ediție în Bacău timp de 16 zile, în luna august 2015, cu un succes care încă trezește nostalgii. Evenimentul, neconvențional, s-a desfășurat nu doar în instituțiile publice de spectacol, ci a utilizat întregul potențial urban, depășindu-l ca ofertă”.

Arh. Liliana Bârgu, președinta Filialei Bacău-Neamț a OAR