Chipul Agorei

Filosofii, sociologii, politicienii și alții asemenea dau un nume spațiului public și îl descriu, fiecare în felul lui și după interesele pe care le servește. De la ei am înțeles că spațiul public este și un drept civic, cultural, estetic, ecologic și politic într-o democrație reală.

Din școală, din lecturile adolescenței și ale primei etape de maturitate am învățat că unii gânditori și comentatori au dat spațiului public, văzut într-o anume dimensiune a lui, și un nume: Agora.

Agora era piața publică a orașelor grecești antice. Acolo, în fața poporului adunat, regele se prezenta purtând sceptrul și făcea cunoscute hotărârile pe care le luase împreună cu nobilii. Poporul aclama cu ovații sau, dacă nu era de acord, se exprima prin tăcere. Iar piața era împodobită cu portice, cu clădiri civile ori religioase.

Despre spațiul public real au vorbit și continuă să vorbească și arhitecții. Profesia lor are ea însăși valențe culturale și chiar filosofice, dar ei dau spațiului public un chip sub care principiile capătă materialitate, dimensiuni reale, și scot conceptul din plan virtual.

Și cu arhitecții înțelegem cum spațiul public devine un drept al nostru și din punct de vedere cultural, estetic și civic. Timp de trei zile, arhitecți din trei state est-europene au vorbit pe această temă chiar în Bacău, la o reuniune profesională care a ajuns la a cincea ediție. La eveniment am văzut și ceva reprezentanți ai autorităților publice de la noi, prea puțini pentru câtă responsabilitate au ei în domeniu. Și nu de azi de ieri, ci de când spațiul public, Agora, a fost ridicat de la statutul de principiu la cel de drept civic și politic, într-un demers democratic.

Cum văd arhitecții planificarea spațiului urban

• opinii și soluții privind spațiul public au fost formulate la Forumul de arhitectură Moldova Reper 2030

Ediția din acest an, a cincea din istoria Forumului zonal de arhitectură și urbanism „More Moldova Reper 2030”, care a avut loc în Bacău la sfârșitul săptămânii abia încheiate, a abordat o temă veche, dar care pune mereu probleme comunităților și autorităților: „Spațiul public”. La invitația organizatorilor, Filiala Teritorială Bacău-Neamț a Ordinului Arhitecților din România (OAR) și Filiala Regională Bacău-Neamț a Uniunii Arhitecților din România, la dezbatere au venit circa 100 de arhitecți și urbaniști din România, din Republica Moldova și din Ucraina.

Planificarea spațiului urban a fost definită chiar de la deschiderea dezbaterilor de dr. arh. urb. Nicolae Țarălungă, director al Institute for Housing and Urban Development Studies IHS România din București și conferențiar afiliat al Universității IHS/Erasmus Rotterdam. „Planificarea spațiului urban, numit și spațiu public – a spus arhitectul – este un joc pentru împărați”.

Această problematică - am înțeles din sesiunile de comunicări ale Forumului, organizate în acest an într-o manieră inedită și atractivă la Teatrul Bacovia și la Centrul de cultură Rosetti-George Enescu din Tescani - are istoria ei, veche de mii de ani, de când pe această temă au compus jocuri chiar marii împărați. Cu timpul, spațiul public a ajuns să fie considerat ca purtător al valorilor sociale, culturale și civile ale comunității, ca factor de atractivitate în competiția urbană, dar și din perspectiva valorii comunității și a responsabilității administrației publice.

Ce au spus autoritățile

Arhitecții nu au omis la Forum rolul autorităților publice în gestionarea și organizarea spațiului urban, „un bun public pentru care plătim impozite, dar nu-l folosim decât parțial și nu tot timpul, iar când avem nevoie de el suntem dezamăgiți”.

Exemple în acest sens au fost date și din România, inclusiv din Bacău, dar și din Republica Moldova și Ucraina. Iar la Forum pe scena dezbaterilor au urcat și doi reprezentanți ai autorităților: secretarul de stat din Ministerul Culturii Gherghe Popa, dar și președintele Consiliului Județean (CJ), Sorin Brașoveanu.

„Tema acestui Forum – a spus Gheorghe Popa – este una dintre importantele teme care ar trebui să preocupe societatea de astăzi. Ea ar trebui să dezvolte gânduri, idei pentru ceea ce ar trebui să construim și să reconstruim mâine. Am spus și cu alt prilej că va veni timpul să dărâmăm ce am construit în ultimii 30 de ani, pentru a construi bine și frumos”. Secretarul de stat a înfierat, astfel, modul în care se ridică în spațiul public monumente care nu sunt monumente (și a dat exemple chiar din Bacău) și a opinat că în jurul nostru se construiește, dar alandala.

Sorin Brașoveanu a apreciat tema Forumului ca fiind „ambițioasă și de actualitate”. „Profesia de arhitect – a apreciat președintele CJ – este cea mai vizibilă în societate, pentru că prin proiectele arhitecților este adus frumosul în viața noastră, este îndepărtat griul cotidian. Arhitecții aduc culori și dau viață spațiului public”.

În sesiunile moderate de arhitecții Constantin Amâei, Ion Nicolae și Ștefan Boiciuc, au prezentat comunicări Nicolae Țară lungă, Sorin Gabrea, Liviu Ianăși, Sorin Nistor, Ion Andriu (care a evocat personalitatea și memoria arhitectului Nicolae Porumbescu), Sorina Brașoveanu, Alexandru Sescioreanu, Mihai Tulbure și studenții prof. emerit dr. arh. Mircea Ochinciuc (din România), Alexander Hryhorchuick, Valeria Polyanska și Yaroslav Boyko (Ucraina), Serghei Severin, Vitalie Iațiuc și Sergiu Borozan (din Republica Moldova).

Dialogul artelor

Lucrările Forumului s-au încheiat, la Tescani, cu un inedit spectacol de muzică și poezie, un veritabil dialog al artelor pregătit și susținut de poetul Val Mănescu și folkistul Florin Bejan, dar și de arhitectul Constantin Amâiei.

În ultima zi, participanții au vizitat stațiunea Slănic Moldova.

 

„Tema Forumului a fost provocată de Festivalul Theaterstock care a avut loc la Teatrul Bacovia într-o sigură ediție în Bacău timp de 16 zile, în luna august 2015, cu un succes care încă trezește nostalgii. Evenimentul, neconvențional, s-a desfășurat nu doar în instituțiile publice de spectacol, ci a utilizat întregul potențial urban, depășindu-l ca ofertă”.

Arh. Liliana Bârgu, președinta Filialei Bacău-Neamț a OAR

S-a deschis Forumul de arhitectură Moldova Reper 2030

Vineri, 7 iunie, după amiază, au început în Bacău lucrările celei de a V-a ediții a Forumului zonal de arhitectură și urbanism „More Moldova Reper 2030”. La invitația organizatorilor, Filiala Teritorială Bacău-Neamț a Ordinului Arhitecților din România (OAR) și Filiala Regională Bacău-Neamț a Uniunii Arhitecților din România, la eveniment au venit circa 100 de arhitecți și urbaniști din România, din Republica Moldova și din Ucraina. Forumul are loc în perioada 7-9 iunie.

Tema ediției din acest an vizează abordarea unor aspecte privind „Spațiul public”, considerat ca purtător al valorilor sociale, culturale și civile ale comunității, ca factor de atractivitate în competiția urbană, dar și din perspectiva valorii comunității și a responsabilității administrației publice. „Tema acestei ediții - a spus președinta Filialei Bacău-Neamț a OAR, arh. Liliana Bârgu - este provocată de Festivalul Theaterstock care a avut loc la Teatrul Bacovia într-o sigură ediție în Bacău timp de 16 zile, în luna august 2015, cu un succes care încă trezește nostalgii. Evenimentul, neconvențional, s-a desfășurat nu doar în instituțiile publice de spectacol, ci a utilizat întregul potențial urban, depășindu-l ca ofertă”.

Gheorghe Popa

Astfel, ediția din acest an a Forumului a fost deschisă chiar în sala Teatrului din Bacău. O alegere inspirată, originală, pentru că pe scena teatrului a fost amenajată o piațetă din spațiul public al orașului, în care au intrat, pe rând, invitații care au susținut expuneri pe tema pusă în discuție la prima sesiune din program, moderată de arh. Constantin Amâiei.

Printre cei care au urcat pe scenă, la deschiderea evenimentului, s-au numărat și secretarul de stat din Ministerul Culturii Gherghe Popa, dar și președintele Consiliului Județean (CJ), Sorin Brașoveanu.

„Tema acestui Forum – a spus Gheorghe Popa – este una dintre importantele teme care ar trebui să preocupe societatea de astăzi. Ea ar trebui să dezvolte gânduri, idei pentru ceea ce ar trebui să construim și să reconstruim mâine. Am spus și cu alt prilej că va veni timpul să dărâmăm ce am construit în ultimii 30 de ani, pentru a construi bine și frumos”. Secretarul de stat a înfierat, astfel, modul în care se ridică în spațiul public monumente care nu sunt monumente (și a dat exemple chiar din Bacău) și a opinat că în jurul nostru se construiește, dar alandala.

Sorin Brașoveanu

Și Sorin Brașoveanu a apreciat tema Forumului ca fiind „ambițioasă și de actualitate”. „Profesia de arhitect – a apreciat președintele CJ – este cea mai vizibilă în societate, pentru că prin proiectele arhitecților este adus frumosul în viața noastră, este îndepărtat griul cotidian. Arhitecții aduc culori și dau viață spațiului public”.

Sesiunile a doua și a treia ale Forumului au loc sâmbătă, 8 iunie, la Casa memorială Rosetti Tescanu-George Enescu de la Tescani (de la orele 10,30, respectiv 15,30), unde de la ora 18,00 va avea loc și un spectacol de muzică și poezie, intitulat „Dialogul Artelor”, în regia lui Val Mănescu și pe muzica lui Vali Sir Blues Răcilă și a lui Florin Bejan.

În ultima zi, participanții vor vizita stațiunea Slănic Moldova.