Protoieria Onești
a găzduit, la mijlocul săptămânii abia încheiate, lansarea albumului de
fotografii „Biserica din Borzești. Istorie și legendă”, apărut la Editura
Filocalia și tipărit la tipografia Magic Print. Albumul poartă semnătura
preotului paroh Cautiș Petrică și a văzut lumina tiparului sub auspiciile Asociației
Betleemul Ștefanian, printr-un proiect finanțat de Consiliul Județean (CJ)
Bacău. Lucrarea, de peste 100 de pagini, conține fotografii ale frescelor
interioare ale bisericii, realizate de Răzvan Niculescu și Gabriel
Fornica-Livada.
Biserica
din Borzești a fost ridicată în anii 1493-1494 pe locul unde, spune legenda,
s-a aflat stejarul sub care, pe vremea când viitorul voievod Ștefan cel Mare
era doar un copil, acesta s-a jucat împreună cu ceilalți copii de-a moldovenii
și tătarii. Atunci l-au ales pe prietenul lui, Ghiorghiță, să joace „rolul”
hanului tătar care urma să fie „executat” de moldoveni pentru fărădelegile cotropitorilor.
Povestea spune că jocul s-a transformat în realitate, pentru că tocmai atunci
au sosit acolo adevărații tătari, care au înfăptuit aievea ceea ce pentru copii
era doar o joacă. Prietenul lui Ștefan a fost ucis.
Jocul lui Ștefăniță - frescă |
După
ani și ani, Ștefan s-a întors la Borzești și a ctitorit acolo singura biserică ridicată
din alte motive decât victoriile în numeroasele bătălii purtate. Acest lăcaș de
cult a rezistat timpului, deși a trecut prin grele momente (cutremure de pământ
și incendii devastatoare etc.), dar a fost consolidat și restaurat în mai multe
rânduri.
Frescele
actuale sunt realizate de pictorii Grigore Popescu-Muscel și Maria
Popescu-Dragomir, dar sunt păstrate și fragmente de decorație originale din
sec. al XV-lea de pe catapeteasma pictată în sec. al XVIII-lea de monahul Nifon
Zugravul. Albumul recent lansat ilustrează în detaliu picturile. Au fost făcute
circa 2.000 de cadre fotografice pentru aceasta – spune Gabriel Fornica Livada,
dintre care două treimi îi aparțin lui Răzvan Niculescu.
În carte, despre Biserica din Borzești și
importanța acestui monument, dar și despre calitatea picturii scriu IPS
Ioachim, arhiepiscopul Romanului și Bacăului, prof. univ. dr. Tereza Sinigalia,
profesorul Vasile Tudor, de la Secția Artă Sacră a Facultății de Teologie
Ortodoxă din Iași, preotul Cautiș Petrică, Sorin Brașoveanu, președintele CJ
Bacău, și Gabriel Fornica Livada, cel care s-a ocupat și de machetarea
albumului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu