TVA scade, dar nu se predă: Se va resimți scăderea taxei pe valoarea adăugată în buzunarele românilor?

•  la această întrebare răspunde economistul Marcel Bulinschi, președintele Filialei CECCAR Bacău

Marcel Bulinschi

Noul Cod Fiscal, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, prevede, între altele, reducerea cotei generale a taxei pe valoarea adăugată (TVA) de la 24 la 20%, dar și la medicamente, la tarifele hoteliere, la alimente, la furnizarea de apă, în restaurante și la catering la 9%, în cinematografe și muzee, la livrările de cărți, manuale, ziare și reviste, la evenimente sportive și culturale la 5%. Se va resimți acest lucru și în buzunarele românilor? La această întrebare încearcă să răspundă economiștii, analiștii domeniilor fiscal și financiar. Cu mici excepții, opiniile aproape coincid. Pentru Bacăul Economic, a comentat efectele posibile ale măsurilor luate de Guvern președintele Filialei Bacău a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), economistul Marcel Bulinschi, un recunoscut specialist în domeniu, cu o mare experiență profesională.

- Toți oamenii, domnule președinte, atunci când aud de reducerea unor taxe și a unor impozite se gândesc la mai bine: la prețuri și tarife mai mici, la salarii mai mari, la mai multe locuri de muncă. Pentru a nu mai spune că și statul își face socotelile lui. Ce impact va avea, în următoarea perioadă, reducerea TVA asupra prețurilor bunurilor și serviciilor? Se va resimți semnificativ în buzunarele consumatorilor? Unele produse se vor ieftini mai mult decât altele?

- Să spunem din capul locului: măsurile luate sunt bine-venite. Cota de TVA de 24% era printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Reducerea cotei de TVA de la 24 la 20% ar putea să aibă efecte pozitive atât în ceea ce privește gradul de colectare a taxelor și impozitelor, cât și de stimulare a consumului. Cât privește aspectul legat de diminuarea prețurilor și măsura în care aceasta se va regăsi sau nu și la nivelul produselor, în acest moment este încă dificil de estimat în cifre concrete. Dar, sigur cred că se vor vedea clar efecte vizavi de piața neagră, de evazioniști, pentru care tentația este sporită atunci când cotele de impozitare și taxare sunt mai mari. Acum pot face un pas înapoi.

- Cum vor reacționa, însă, comercianții, dar și producătorii, pentru că și ei fabrică ceva pentru a vinde?

- Când taxele și impozitele sunt mai mici normal că apare o relaxare fiscală. Atunci se analizează reducerea prețului cu amănuntul la consumatorul final, care practic el plătește, în final, TVA-ul. Reducerea TVA de la 24 la 20%, apoi la 19%, din 2017, ar duce teoretic la reducerea prețurilor, dar la noi este foarte greu de anticipat ce se va întâmpla. E posibil să nu vedem reduceri, pentru că TVA se reduce cu 4%, dar se majorează profitul comerciantului tot cu atât. Dacă prețul cu amănuntul este, de exemplu, 124 de lei, din care 24 de lei sunt TVA, la reducerea acestei taxe la 20% prețul ar trebui să fie 120 de lei. Dar dacă se păstrează tot nivelul de 124 de lei pe etichetă, înseamnă că diferența de 4 lei s-a dus în altă parte, în speță în profit. Există chiar riscul de a ieși din piață cu unele produse, dacă nu afișezi reducerile de prețuri, după scăderea TVA. Cine nu afișează asemenea reduceri își poate pierde clienții. Ba, s-a constat că unii comercianți au mărit prețurile înainte, pentru a avea de unde reduce și a ajunge tot la nivelul de până atunci.

- N-ar trebui să fie reglementări legale care să oblige reducerea prețurilor dacă statul practică o reducere a impozitelor și taxelor?

- Legea nu poate obliga un comerciant să reducă automat prețurile, pentru că suntem în economia de piață, unde cererea și oferta fac prețurile. Nu poți încorseta activitatea comercială. De aceea, chiar cu reducerea taxei, prețurile pot fi și mai mari decât până atunci. A! Dacă te prinde că ai dedus nelegal TVA-ul, atunci ești pasibil de pedeapsă. Dacă în luna ianuarie, de pildă, vei deduce un TVA tot de 24%, cazi în greșeală.

- Ce va câștiga statul aplicând noile măsuri fiscale?

Când a fost redus, recent, TVA-ul la 9% la alimente, a crescut cifra de afaceri. A crescut deverul, au crescut vânzările și atunci s-a colectat mai bine și TVA-ul (care este o problemă, în condițiile în care încă nu avem un mecanism de colectare bine pus la punct). Creșterea consumului final poate duce la creșterea sumelor adunate la bugetul statului. Iată, deci, sporesc veniturilor bugetare din TVA, în condițiile în care tocmai s-a constatat că 14% din PIB este grevat chiar de evaziunea fiscală. Din care 8,6% reprezintă TVA-ul care nu ajunge la buget. TVA este un impozit indirect, cu mare importanță la crearea bugetului de stat. Reducerea cotei standard de TVA poate avea ca efect o creștere a încasărilor bugetare, atât prin descurajarea economiei „la negru”, cât și prin creșterea consumului, datorată majorării veniturilor consumatorilor.

TVA pune șaua pe agenții economici

- Ce măsuri trebuie să ia agenții economici pentru a nu întâmpina probleme? De  exemplu, ce se va întâmpla cu tranzacțiile sau cu operațiunile în desfășurare? Trebuie să actualizeze programele informatice, casele de marcat și programele de contabilitate?

- Pentru a nu întâmpina probleme, consider că agenții economici trebuie să aibă în vedere respectarea întocmai a prevederilor legale, la data efectuării tranzacțiilor, cu privire la recalcularea, de exemplu, a avansurilor, respectiv prin aplicarea noii cote de TVA de 20%. Toate modificările trebuie implementate în sistemele IT utilizate de prestatorii serviciilor financiar contabile. Societățile comerciale trebuie să se asigure că programele de contabilitate și casele de marcat respectă noile prevederi legale, fiind necesară actualizarea acestora, începând cu data de 1 ianuarie 2016. Am trecut pe la câțiva agenți economici, care deja se preocupau de case de marcat adaptate noilor reglementări. Trebuie aplicate unele soluți informatice, dar care înseamnă costuri suplimentare.

- Ce riscă, însă, agenții economici care nu vor fi în legalitate de la începutul acestui an?

- La agenții enonomici care nu intră în legalitate, vor apărea o serie de riscuri, după cum urmează:

a) posibilitatea de nedeductibilitate fiscală a TVA;

b) risc de dobândă și penalități în cazul necolectării cotei corecte de TVA;

c) riscul unor costuri sporite cu adaptarea programelor informatice în situația în care implementarea se realizează prea târziu ;
d) riscul pierderii de clienți în măsura în care listele de prețuri nu se actualizeză în timp util;

e) riscul de litigii în măsura în care prevederile TVA sunt neclare în contractele cu clienții.

- TVA-ul se reduce, la 9%, și la consumul de apă. Ce efect credeți că va avea în sistemul irigații?

- Sigur că această măsură poate fi de un real folos pentru agricultură, pentru irigații. Pentru a se repune, însă, în funcțiune sistemul de irigații sunt necesare importante investiții. Pentru relansarea sistemului de irigații, însă, este nevoie de investiții serioase. Nu e de ajuns doar scăderea TVA-ului. Pentru că totul s-a distrus. Să ne aducem aminte numai cum era sistemul de irigații în județul Bacău.

Câștig real pentru întreprinderile mici

- Introducerea unui sistem de impozitare diferențiat pentru microîntreprinderi  (se majorează plafonul de încadrare în categoria "microîntreprindere" de la 65.000 la 100.000 de euro cifră de afaceri pe an fiscal) va duce la încurajarea creării de noi locuri de muncă și la  așezarea echitabilă a sarcinii fiscale între microîntreprinderile cu și fără salariați?

- Măsura este binevenită și poate stimula dezvoltarea microîntreprinderilor și implicit crearea de noi locuri de muncă. Legiuitorul spune: dacă nu ai nici un salariat, plătești un impozit pe venit de 3%. Cu un salariat plătești 2%. De la 2 salariați în sus plătești numai 1% impozit pe venit. Scade impozitarea la o treime. La sume mai mari sau cu atât mai mari, câștigul este enorm. Aceasta vine în sprijinul societăților comerciale care au un plafon de maxim 100.000 de euro. Cele care trec de acest nivel nu vor plăti impozit pe venit, ci impozit pe profit. Deci, este vorba de economii care pot duce la invetiții în extinderi și modernizări care pot crea locuri de muncă. Dar, asemenea măsuri trebuie combinate cu altele, pentru stimularea societăților comerciale care produc sau care fac servicii, nu doar comerț. Pentru că, din păcate, în ultima perioadă numărul societăților comerciale din producție a scăzut. În trecut se practica scutirea de la plata impozitului pe profit pe o anumită perioadă de timp, tocmai pentru încurajarea producției. Dar pot fi luate atâtea alte măsuri în acest sens. Pentru ca România să nu devină doar o piață de desfacere. Producția poate crește și exportul, sursă importantă pentru valuta țării. Balanța de plăți externe se poate îmbunătăți, echilibra. Însă, cel mai important capital într-o societate comercială este forța de muncă. Fără oameni nu faci mare lucru. Din păcate, ne pleacă tinerii bine pregătiți, merg în străinătate. Pentru că noi nu suntem capabili să le valorificăm cunoștințele. Statul investește în oameni, dar nu mai recuperează investiția.

Administratorii de firme au nevoie de mai multă cultură antreprenorială

- Se consultă, în general, administratorii firmelor cu experții contabili în probleme de formare a prețurilor, cum e acum, la reducerea de taxe și impozite?

- Cei care se respectă, care sunt conștienți, o fac. Și aici intră și administratorii, dar și acționarii și consiliile de administrație. Ei trebuie să urmărească un singur lucru: ca afacerea să fie rentabilă, profitabilă. Misiunea lor cea mai importantă este de a investi pentru fructificarea capitalului de care dispun. Sunt atâtea variante de ales, important să o alegi pe cea mai bună.

- Eu cred că pentru a face toate acestea este nevoie și de o solidă cultură antreprenorială.

- Încă lipsește cultura antreprenorială. Mă gândeam, la un moment dat, că n-ar fi rău ca administratorii să parcurgă, înainte de a intra să conducă o firmă, niște etape de pregătire minimă pentru ceea ce vor face în funcțile lor.