„Moldova.
Reper 2030”
– o dezbatere despre cunoaștere și ratări
Primul forum de arhitectură și
urbanism „Moldova Reper 2030”, Organizat, la Bacău, de Filiala Bacău-Neamț a
Ordinului Arhitecților din România (OAR) a reunit, la sfârșitul săptămânii
trecute, timp de trei zile, arhitecți, oameni politici, reprezentanți ai
autorităților centrale și locale, ai mediului academic și șefi de instituții și
organizații din România și Republica Moldova. Evenimentul – așa cum au precizat
chiar organizatorii – „a fost gândit ca un mix intens și bogat de prezentări și
dezbateri menite să evidențieze și să aducă în atenția opiniei publice, a
specialiștilor și factorilor decizionali vasta problematică a organizării
teritoriale, a căilor de comunicație, a stării demografice și a condițiilor de
mediu specifice acestei zone geografice, considerată la ora actuală unul dintre
polii sărăciei în Europa.”
Discuțiile au fost structurate pe șapte paneluri intitulate, sugestiv,
„Poduri pentru români”, „Funcțional, estetic, prietenos”, „La un pas de mâine.
Investițiile încotro?”, „Planificarea urbană. Se poate fără arhitecți și urbaniști?”,
„Patrimoniu: tezaur și mesaj pentru viitor”, „Viitoarele conexiuni terestre.
Cum ne vom mișca” și „Ce se vede când orice se poate”. Acestea au fost
completate cu o serie de evenimente conexe, precum vernisajul expoziției „Arh.
Nicolae Porumbescu”, concursul de fotografie „Repere urbane. Cum vedem
Moldova?”, o expoziție de arhitectură din Republica Moldova (care va deveni
itinerantă în România), Anuala de arhitectură Iași 2013, o expoziție organizată
ed elevii Colegiului Național de Artă „G. Apostu” Bacău și, la Centrul de Cutură
„G. Apostu”, lansarea cărții „Nicolae Porumbescu – Omul și arhitectul”, o
expoziție de pictură-obiect-instalație Mihai Chiuaru și un spectacol de muzică și
poezie.
Participanții au semnat, la final, „Declarația de la Bacău” a Forumului.
O acută incapacitate
administrativă de a derula proiecte
„Forumul – a spus Șerban Țigănaș, președintele OAR - a fost despre cunoaștere,
profundă cunoaștere, despre încercări, studii și ratări. Am aflat, de la
vorbitori, că România ratează sistematic. Nu e nimic nou în aceasta, dar
trebuie să trăim cu această stare de fapt și să vedem ce avem de făcut. Au
existat intenții de colaborare româno-moldovenești încă de acum 25 de ani. S-au
făcut studii, hârtii, grafice, desene, planuri etc., dar nefructificate.
Forumul a demonstrat că se dorește să se apese pe buton, să se readucă
problemele acestea din nou în atenție. Am aflat multe despre problemele
României, în general, dar mai ales despre problemele regiunii Moldova și ale
Bucureștiului. A fost bine că s-a vorbit de ambele zone, pentru că ele nu se
pot separa. Problemele lor sunt diferite, dar în relație. În București se vede
o dezvoltare nefructificată, dar Capitala este un motor economic. În Moldova
avem de a face cu o subdezvoltare cronicizată sau cu o decădere despre care nu știm
unde ne aflăm. Am aflat că mare parte dintre cauzele acestei situații o
constituie o acută incapacitate administrativă de a derula proiecte. Chiar dacă
proiectele se conturează, a fi un bun client de proiecte publice este un sport.
Ce-i de făcut? Suntem într-un moment în care înțelegem lucrurile. Nu a fost întotdeauna
așa. Dar este mult de făcut înainte.”
Guverne care nu pot negocia
interesele României
Participanții la Forum au reproșat guvernelor care s-au succedat o anumită
incapacitate de negociere a intereselor României, dar și că există o falie între
guvernanți, politicieni și profesioniști și o lipsă de colaborare între
administrațiile publice și cele guvernamentale.
S-a vorbit despre proiecte noi, despre mari proiecte, despre proiecte
vizibile la Iași, la Bacău, în mai multe locuri, despre studii (unele realizate),
despre marele proiect ieșean Palas, cel mai mare proiect din ultimii 25 de ani
din afara Bucureștiului, dar despre care Șerban Țigănaș a opinat că a fost prezentat
fără concluzii. „Care este efectul Palas asupra orașului, asupra a orice? – s-a
întrebat președintele OAR. Proiectele trebuie citite, înțelese. Și trebuie să înțelegem
că nu există proiecte ideale, pentru că sunt făcute de oameni, pentru oameni și
în orașe. De aceea, trebuie să știm să discutăm despre eșecuri.”
De asemenea, s-a demonstrat că este insuficient ca un oraș să aibă buget,
dacă statul nu-l poziționează unde trebuie. Arhitecții au mai arătat că în
această branșă este vorba de o competiție asociativă nu de genul „care pe
care”. O competiție ca un sport pe care, însă - au apreciat tot ei -, nu-l cunosc,
nu-l practică. Cert rămâne că valorile cele mai importante în această competiție
sunt oamenii.
„Am primit informații și de la invitații din
Republica Moldova – a mai apreciat Sorin Țigănaș -, care au avut un alt ton,
cognitiv, dar mult mai puțin problematizant. N-am aflat care ar fi problemele
reale de la Chișinău sau de la Orhei. De aceea îi provocăm să continue să ni le
spună.” 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu