Cum dezbină Masterplanul general de transport Moldova

• iată opinia președintelui Camerei de Comerț și Industrie Bacău, singura organizație care s-a implicat activ în această problemă

Doru Simovici

Capitolul Moldova din Masterplanul de Transport  al României râmâne unul fierbinte în special pe tema construcției prioritare a autostrăzii Iași – Târgu Mureș sau a autostrăzii Brașov – Bacău. Deși inițial Guvernul s-a pronunțat pentru varianta Brașov – Bacău, se pare că ulterior intenția s-a schimbat, iar comentatorii măsurii acuză jocujrile politice purtate abil de la Iași. Cert este că Iașul, care se erijează tot mai mult în „capitală a Moldovei” a avut mai multe inițiative în acest sens. Despre una dintre ele, o reuniune convocată la Piatra Neamț în toamna trecută pentru susținerea construirii autostrăzii Târgu Mureș - Iași am scris și noi, într-un articol în care am reamintit singura reacție pe această temă venită din județul Bacău și care aparține Camerei de Comerț și Industrie, care susține că abordarea problemei ar trebui să fie una mult mai generală și care să vizeze toată Moldova, nu doar o parte a ei. Atunci am stat mai pe îndelete de vorbă cu președintele Camerei, Doru Simovici, dialog pe care îl puteți urmări acum în cele ce urmează.

Scânteia disputei pe această temă a fost dată, domnule președinte, atunci, la Piatra Neamț, unde a fost convocată o reuniune a tuturor factorilor din Regiunea Nord-Est care să susțină un demers puternic pentru varianta autostrăzii Târgu Mureș - Iași.

Documentele care au fost prezentate de Consiliul Județean (CJ) Iași la întâlnirea de la Piatra Neamț ne-au dat de înțeles că abordarea Iașului este pur politică și subiectivă. Sau și pur politică și subiectivă. Erau două chestiuni: pe Cristian Adomniței, președintele CJ Iași, îl interesa doar să câștige capital electoral pe baza problemei cu autostrada. Nu-i păsa de toată cealaltă parte a Moldovei, deși se vorbea de o autostradă pentru toată Moldova. Documentele prezentate erau subiective, în situația în care prezentau autostrada Iași – Târgu Mureș VERSUS autostrada Bacău – Brașov și toate datele erau sub imperiul acestui VERSUS. Erau, la acea vreme, niște aberații făcând comparații între aeroportul din Iași și aeroportul din Bacău și chiar cu aeroportul din Craiova. Ar fi interesant să comparăm prima scrisoare, pe avceastă temă, a autostrăzii, care a venit în octombrie, de la Neamț, care ne-a solicitat să facem și noi un demers căre autoritățile locale – Consiliul Județean, primărie, parlamentari, ca să sprijine „realizarea infrastructurii de transport în Moldova”. Ulterior, la telefon, ni s-a sugerat să sprijinim realizarea autostrăzii Iași – Târgu Mureș. Eu, atunci, am zis, și până la urmă s-a și făcut așa, că este o acțiune care normal ar trebui făcută sub cupola Camerei de Comerț Regionale Nord-Est, la care președinte este tot Cristian Adomniței, din 2010.

Cum ați sugerat să se acționeze?

Eu am cerut să ne întâlnim toți președinții de camere de comerț, pe această temă. Să ne unim forțele și să facem o acțiune către politicieni, către autoritățile locale, către parlamentarii din regiune, să lăsăm totul la o parte și să sprijinim realizarea infrastructurii de transport în regiunea Moldova, pentru că este principalul motor generator de dezvoltare economică. Agenții economici și toți cei implicați în problema transporturilor pe care i-am consultat, cum este firma băcăuană Farbe, care execută lucrări de marcaje rutiere în toată țara și, evident, în toată Moldova. Ne-au sugerat și ei să facem împreună ceva, pentru că investițiile în reparații și modernizarea de drumuri în Ardeal sunt de un miliard de euro, iar în Moldova, la nivelul anului 2014, au fost de numai 100 de milioane. Această informație ni s-a dat cu vreo două săptămâni înainte de a apare public semnalul construirii autostrăzilor.

Autoritățile locale sunt dezinteresate de problemă

Invitația pentru reuniunea de la Piatra Neamț a avut ecou în județul Bacău?

Consiliul Județean Iași a susținut că a trimis invitații peste tot, la consiliile județene, primării, tuturor. La acel moment, eu am vorbit pe unde am putut și am fost ascultat. Dar, la primăria Bacău, de exemplu, nu aveam cu cine, la Consiliul Județean invitația Iașului nu a prezentat interes, pentru că era în plan autostrada Bacău – Brașov, nu Iași – Târgu Mureș, iar prefectul era plecat cu alte treburi, așa că m-am întâlnit doar cu reprezentanți ai grupărilor politice. Parlamentarii au spus că vin, cum au mai spus și alții. Dar, până la urmă au refuzat aproape toți. Nu au fost interesați nici măcar să audă cam cum se pun problemele în acea reuniune. Să auzim și noi ce zic. Pentru că din start nu știam încă abordarea lor. Pe tema autostrăzii, noi, în Bacău, ne-am mai întâlnit cu unii și cu alții, de exemplu cu arhitecții. Astfel, arhitectul Constantin Volodea a spus că vine la Piatra Neamț și a venit. Arhitecții s-a dovedit că au altă abordarea a dexvoltării zonale, de urbanism, și, de fapt, ei sunt cei care creionează repere ale unei asemenea dezvoltări. Și a mai venit doar Lucian Șova.

V-ați pregătit special pentru o asemenea dezbatere?

Noi, între timp, făcuserăm un chestionar pentru identificarea principalelor căi de transport a mărfurilor din toată regiunea Moldovei folosite de firme spre Ardeal, spre Pasul Tihuța, spre Vatra Dornei și Bistrița, iar de acolo spre vest, spre Târgu Neamț, Târgu Mureș, prin Cheile Bicazului, sau pe ruta Bacău – Moinești – Miercurea Ciuc ori prin Pasul Oituz. Acestea ar fi legăturile noastre cu vestul. Dar sunt și legăturile cu porturile Brăila, Galați și Constanța. Și sunt drumurile de legătură cu Republica Moldova și cu Ucraina. Rezultatele acestui chestionar erau, practic, știute dinainte. Dar am făcut chestionarul nu pentru aceste rezultate, ci pentru a fi un semnal, o dezmorțire a ideii că firmele știu ce căi folosesc. Aceasta în perioada în care se discuta Masterplanul general de transport. În sensul că atunci când îi întreabă cineva ei să știe exact ce să răspundă, să spună în clar ce rute de transport folosesc. Firmele au precizat chiar ce cantități de mărfuri transportă pe anumite rute. Au fost răspunsuri concrete, foarte clare și elocvente.

Cum îi percepeați pe cei din Iași vizavi de necesitatea dezvoltării întregii Moldove, nu doar a orașului de pe Bahlui?

Noi am sesizat că din partea Iașului se coace un soi de complot pe această temă și chiar pe altele, în raport cu Bacăul. Chiar de la începutul anilor 90. Dar câte controverse nu au fost? Numai că parcă Iașul a avut câștig de cauză. Ei au tăcut și au făcut. Iată, majoritatea entităților regionale sunt acum în Iași sau chiar la Suceava. Iașul, Suceava și Neamțul s-au dezvoltat, Bacăul a rămas în urmă. Parlamentarii lor s-au unit și au sprijinit inițiativele, ai noștri parcă nici nu mai sunt.

Să revenim la reuniunea de la Piatra Neamț

Așadar, la reuniunea de la Piatra Neamț am ajuns numai eu și Constantin Amâiei. Plus Lucian Șova. Evident, adunarea s-a deschis cu susținerea proiectului de autostradă Iași – Târgu Mureș, VERSUS Bacău – Brașov, cum suna și tema întâlnirii. Am hotărât să intervenim în discuții și noi, băcăuanii. Ne-am înscris la cuvânt toți trei. Ar fi urmat să vorbesc chiar după Cristian Adomniței, dar nu a fost așa. Li se permitea doar unor reprezentanți din grupul lor să vorbească. Am ajuns la tribună abia după o oră și ceva. Moldova – le-am spus, făcând apel la celebrele cuvinte din „Apus de soare” a lui Barbu Delavrancea - nu este a mea, nu este a noastră, nu este a voastră, ci a urmașilor urmașilor noștri. Astfel, vă reamintesc că și Galațiul face parte din Moldova și Focșanii și Vrancea și Vasluiul și Bacăul. Noi am venit să vedem cum putem face să scăpăm Moldova de sărăcie, dar auzim numai proiecte și propuneri despre Iași și depre Iași VERSUS Bacău. Noi suntem într-o relație foarte bună cu prietenii și colegii din Iași, dar vreți să ne urâm, acum, unii cu alții? Sau vrem să facem ceva împreună, uniți? De ce să discutăm despre o auntostradă VERSUS altă autostradă, când ar trebui să discutăm despre toată infrastructura de transport a Moldovei. Să vedem cum facem să avem drumuri bune către toate direcțiile. Or, noi aici am înțeles că numai un aeroport, de exemplu, trebuie să fie mai bun și nu altul, întâmplător sau nu chiar cel din Bacău să fie abandonat. Oare când s-a investit masiv în infrastructura ieșeană a spus cineva ceva? A aruncat cineva cu pietre în ei? Bine că s-a investit, dar nu au voie să spună să nu se investească și în Bacău. De ce nu se spune că Vasluiul este rupt total de culoarele de transport? Și Galațiul a rămas izolat total. Căile moderne de la Galați până la Ungheni sunt inexistente. I-am invitat la o altfel de discuție, după care să dovedim că suntem uniți pentru dezvoltarea Moldovei.

Care a fost reacția lor?

Atunci au lăsat tonul mai moale și au vrut să dreagă busuiocul. Au început să ne dea dreptate, în principiu. Dar, în continuare au ținut-o tot pe a lor. Culmea este că a doua zi, în presă, nu a apărut nimic despre acest eveniment de la Piatra Neamț.

Petiția „Salvați Moldova de sărăcie” a adunat sute de semnături

Ce ați hotărât dumneavostră, ca replică la cele trăite la reuniune?

Am hotărât să facem un apel, o petiție, intitulată „Salvați Moldova de sărăcie”, către toate autoritățile, către toți factorii implicați și interesați de o astfel de problemă, pe care am trimis-o peste tot, la Centru și în toate județele Moldovei, dar și în Brașov, Hargita, Mureș, Covasna și Bistrița. Așa am început să strângem semnături. Camerele de comerț din Bacău, din Neamț și din Vaslui au strâns peste 500 de semnături. După această petiție s-a modificat Masterplanul general al infrastrcutrii de transport. Astfel, s-a vorbit de drumuri modernizate Iași–Vaslui–Bârlad–Tecuci-Brăila, paralel cu E 85, s-a modificat Masterplanul pentru Botoșani-Târgu Frumos, Botoșani-Suceava-Bistrița sau Focșani-Târgu Secuiesc și Bacău-Vaslui. Nu este prins drumul Bacău-Miercurea Ciuc și nici Onești-Adjud-Bârlad. Culmea este că pentru demersul nostru nu am primit nici un fel de mulțumiri de la camerele de comerț din Botoșani sau din Suceava ori din Vaslui. Corect ar fi ca de la semnalul nostru, parlamentarii și autoritățile toate, din toată Moldova să facă un front comun. Dar, cine să-i tragă de mânecă? Societatea civilă? Mass media? Care mass media? Iată, și aceasta este o problemă. Vedem că autoritățile, politicienii, au ajuns în faza în care nu mai ascultă de nimeni.

Dar, lucrurile nu se vor mișca de la sine, iar o asemenea inițiativă, un asemenea demers ar trebui reluat, probabil.

Un adevăr este că o asemenea situație este grevată și de situația geopolitică din zona noastră, adică situația creată în Ucraina și chiar în Republica Moldova. Noi suntem victime colaterale ale situației ca atare, ale zonei în care trăim. Ne e teamă de instabilitatea din această zonă.

Complot la ei, dezbinare la noi

În concluzie, este vorba de complot, de dezinteres, de interese de grup și altele asemenea în această chestiune?

De complot. I-au fraierit cei de la Iași pe toți. Ei au făcut-o conștient. Iar alții nici nu au știut ce semnează. Noi, de la întâlnirea de la Piatra Neamț am plecat fără să semnăm nimic. Am cerut să se facă o petiție, să semnăm cu toții pentru Moldova. Pentru echilibrarea bugetelor pe regiuni de dezvoltare. Ba, să se dea chiar mai mult în regiunile mai sărace, cum este Moldova. Cum să ne mai manifestăm? Să strigăm în pustiu? La noi este dezbinare, lipsă de profesionalism, lipsă de cunoaștere. Și, apoi, masterplan este numai în domeniul transporturilor pe infrastructura rutieră. Dar conducta care vine de la Năvodari la Onești, cu petrol, nu-i tot infrastructură de transport? Dar curentul electric pe unde circulă? Dar transportul aerian? Dar gazul metan? Dar calea ferată? Așa ar trebui gândit. Sigur, acum mare generatoare de dezvoltare este văzută infrastructura rutieră. Care înseamnă autostrăzi și modernizarea și repararea drumurilor existente. Dacă noi nu facem drumul Bacă-Vaslui, pentru legătura cu Republica Moldova, cei care vin din Ardeal prin Pasul Oituz, pe unde trec încolo? Iar Pasul Oituz este mai important din acest punct de vedere decât drumul Târgu Mureș-Iași. Culmea e că autostrada Brașov-Bacău era, inițial, prevăzută până la Iași. Iar peste toate, să spunem că nu avem nici poduri peste Prut mai jos de Stânca-Costești, să trecem ușor spre Republica Moldova. Șase poduri ar trebui pe acest areal. Numai astfel ar însemna că abordăm problema infrastructurii și din punct de vedere comercial. Cele cinci-șase căi de comunicații cu Chișinăul trebuiau realizate obligatoriu. Interesul este ca mărfurile să circule ușor. Cu actualele drumuri, costul transportului și, deci, al schimbului de mărfuri este majorat cu până la 20-30%. De aceea, nici nu pot fi mărfurile noastre competitive.