CET Borzesti |
Ideea închiderii activelor neviabile ale Termoelectrica a fost, însă, avansată de ultimii trei miniştri ai Economiei. Guvernul s-a angajat în discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional să restructureze Termoelectrica, pentru datorii la bugetul de stat de peste 48,4 milioane de lei. Planul de reorganizare a sistemului energetic prin comasarea producătorilor de energie şi cărbune în societăţile gigant Electra şi Hidroenergetica a eşuat şi el, iar ministerul caută soluţii alternative.
La Borzeşti GDF Suez avea intenţia să construiască un grup nou de condensaţie cu ciclu combinat gaze-abur de 400 MW. Memorandumul s-a semnat în 2008, dar totul a îngheţat în acest stadiu. Valoarea totală a parteneriatelor din energetică se ridica la două miliarde de euro.
Termocentrala din Borzeşti a fost dorită, în ultimii ani, de mai multe companii străine: CEZ România, E.ON, Gaz de France, Electrabel, ENEL, EDF International şi AES Corporation. În 2008, compania Electrabel (Belgia) a şi câştigat licitaţia organizată de Termoelectrica pentru proiectul unei noi centrale elctrice la Borzeşti. După ce a intrat, ulterior, pe fir la Borzeşti, la începutul anului trecut GDF Suez tocmai anunţase că a terminat studiul de fezabilitate pentru centrala de 400 MW. Proiectul, în valoare de circa 400 de milioane de euro, era primul care avea studiul de fezabilitate terminat, iar valoarea investiţiei urma să ajungă la circa o jumătate de miliard de euro. Grupul de la CET Borzesti trebuia să funcţioneze cu gaze şi să fie deţinut, în proporţie majoritară, de Electrabel Belgia, controlată de GDF Suez, pe următorul sistem: străinii să vină cu banii pentru construcţia centralei, iar Termoelectrica, proprietarul CET, cu activele deja existente şi cu infrastructura de la Borzeşti, cu care va avea o participaţie minoritară în proiect.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu