Fermierii gustă greu ofertele "dulci" la cultura sfeclei de zahăr

• Agrana Roman a venit cu oferte mai bune, dar agricultorii reclamă şi în acest an condiţiile de contractare
• în plus, alte culturi le oferă câştiguri mai mari şi mai rapide

Sfecla de zahăr rămâne în coda preferinţelor fermierilor
(Foto: Petru DONE)

Fermierii din judeţul Bacău se lasă greu convinşi să cultive, în acest an, mai multă sfeclă de zahăr, pentru că principalul procesator către care ar trebui să livreze preoducţia - de fapt şi singurul din zonă -, compania Agrana, nu le-a oferit destule argumente în acest sens. În plus, experienţa de până acum, istoricul relaţiilor cu procesatorul îi îndeamnă să măsoare de zece ori, pentru a tăia odată în materie de contractare a producţiei de sfeclă. Poziţia agricultorilor apare şi mai curioasă dacă amintim că acum o lună, numai, reprezentanţii Agrana au venit în Bacău şi le-au prezentat oferta 2011, care era destul de "dulce".

"Nu cred că vor fi mulţi fermieri de la noi care să intre în relaţii cu Agrana în acest an - a opinat directorul Direcţiei pentru Agricultură Bacău, Ioan Chiriac. Se pare că istoria se repetă. În anii trecuţi, condiţiile de contractare şi de preluare a producţiei de sfeclă au fost destul de neconvingătoare pentru noi, fermierii. De asemenea, sunt destule alte culturi la care câştigurile cultivatorilor sunt net mai bune, astfel încât sfecla de zahăr să nu mai fie o alternativă de luat în seamă neapărat". Cu toate promisiunile legate de preţul la tona de sfeclă şi de bonusurile colaterale, fermierii spun că relaţia rămâne greoaie, iar condiţiile de preluare dificile, de la transportul din câmp al sfeclei, până la recepţia din fabrică şi stabilirea digestiei (a conţinutului de zahăr în sfeclă).

Cum se văd acum relaţiile fabrică-fermieri

"Au fost anumite probleme în judeţul Bacău în cultivarea sfeclei de zahăr, nemulţumiri, dar care au fost analizate de Agrana şi care în mare parte sunt rezolvate" - a spus, la Bacău, Radu Petre, inspector agricol pe zona Iaşi-Vasului, în Departamentul agricol al societăţii. "Nu au fost rezolvate - ne-a declarat unul dintre fermierii băcăuani de elită, Laurenţiu Baciu, care este şi vicepreşedintele Asociaţiei Judeţene a Producătorilor Agricoli. Nu se ţin de promisiuni. Am ajuns la concluzia că toţi investitorii străini au ajuns şi obraznici şi neserioşi. Umblă doar după bani, ca şarpele după lapte. Noi am analizat oferta lor concretă, dar nu ne-au convins. Ei trimit, să ne prezinte oferta, specialişti care nu pot lua decizii. De ce nu vin directorii să stea de vorbă cu noi cei care sîntem patronii, administratorii de societăţi. Sigur, au cifră de afaceri mai mare, dar, principial, suntem pe acelaşi palier ca funcţii. Şi, apoi, cu ei am putea discuta altfel, decât cu salariaţii care nu pot schimba nimic din oferte".

De fapt, ce ofertă are fabrica în 2011?

Oferta Agrana 2011 - au spus, tot la Bacău, reprezentanţii fabricii - are un preţ majorat cu circa 35% faţă de 2010. Preţul final este compus dintr-un preţ de bază şi un bonus asigurat la fermier, de nouă euro, în total circa 36 de euro pe tona de sfeclă. Preţul este motivat, de Agrana, prin criza zahărului din acest an şi deficitul de pe piaţa europeană. Cei din fabrică spun că la aceste venituri din sfeclă se mai adaugă subvenţia la hectar programată pe 2011, care este de 560 - 570 de euro, în creştere faţă de anul trecut cu aproape 100 de euro. Iar în sprijinul culturii sfeclei, Agrana vine şi cu prefinanţări: cu seminţe de calitate, îngrăşăminte chimice (până la 400 kg, îngrăşăminte complexe sau azotoase), asistenţă de specialitate (inginerul Costin Pilat se ocupă de judeţul Bacău), recoltarea în regim de prefinanţare, şi cu încărcarea şi transportul sfeclei către fabrică. Fermierii, însă, nu pot fi de acord, pentru că, spun ei, subvenţia nu vine de la fabrică, ci din bugetul statului. "Unde este ajutorul lor - a opinat Laurenţiu Baciu -, dacă cei peste 500 de euro de la stat nu trebuie puşi în contul Agrana? Iar cu cei 36 de euro la tona de sfeclă nu se acoperă nici cheltuielile pe hectar, dar-mite marja de profit".

Sămânţă recomandată după condiţiile de cultură

Specialiştii de la Agrana mai spuneau că fabrica a făcut eforturi de cercetare pentru a stabili ce sămânţă de sfeclă este mai potrivită pentru fiecare cultivator în parte. Totul pentru ca producţiile obţinute să fie cât mai mari. Sămânţa recomandată este aleasă de fabrică pe baza unor observaţii multianuale, pe 33 de hibrizi. S-a urmărit uniformitatea răsăririi soiurilor, rezistenţa la boli foliare şi de rădăcină şi s-a stabilit producţia la hectar a fiecărui soi. S-a constatat că este mai puţin importantă digestia sfeclei (o digestie mare la o producţie mică nu spune mare lucru). Rezultatul final privind potenţialul soiurilor este dat de zahărul teoretic la hectar, care reprezintă produsul între digestie şi producţia la hectar. Pe cele trei locaţii din pprogramul de cercetare, media este între 50 şi peste 60 de tone la hectar. "Ceea ce ne interesează pe noi este conţinutul de zahăr la hectar, care trece de nouă tone la mare parte dintre hibrizi" - a precizat Radu Petre. În urma observaţiilor, au fost selectate zece soiuri de la fiecare producător, iar fiecare a avut un hibrid de top. Agrana a obţinut, anul trecut, în total 290.000 de tone de sfeclă, de pe circa 8.000 de hectare. În acest an suprafaţa urmărită este de circa 8.500 de hectare.