Modernizarea Rafo, în Strategia de dezvoltare a judeţului

Prefectul judeţului, Constantin Scripăţ, şi preşedintele Consiliului Judeţean, Dragoş Benea, au răspuns solicitării societăţii Rafo Oneşti ca Programul de modernizare şi de repornire a instalaţiilor acesteia să fie cuprins în "Strategia de dezvoltare a judeţului Bacău pentru perioada 2010 - 2021". "Vă asigurăm de sprijinul nostru în implementarea acestui proiect prioritar de dezoltare a judeţului Bacău" - spun cei doi demnitari.

"Implementarea proiectului - se arată în adresa trimisă societăţii oneştene - este un obiectiv cuprins atât în Strategia de Dezvoltare Durabilă a Regiunii Nord-Est, cît şi a judeţului Bacău. Având în vedere că în zona Văii Trotuşului există o lipsă acută a locurilor de muncă, iar prin implementarea acestui proiect în perioada modernizării vor fi ocupate 500 de locuri de muncă şi la repornire 1.000 de locuri de muncă, şi că în această zonă există foarte mult personal calificat în domeniul petrochimiei, considerăm că implementarea proiectului va conduce la reducerea şomajului din zonă şi, implicit, va însemna un pas înainte în dezvoltarea durabilă a judeţului Bacău".
Susţinerea din partea celor două instituţii vine numai după ce reprezentanţii rafinăriei au solicitat aceasta. În Strategia de dezvoltare a judeţului, cuvântul "Rafo" apărea, pînă acum, doar de două ori şi numai când se dădea exemplu de câtă industrie a avut şi câtă mai are judeţul nostru. Rafinorii cred, însă, că adresa oficială prin care cei doi demnitari reunosc importanţa rafinăriei în economia judeţului şi a Regiunii Nord-Est, este încă un pas înainte în lupta lor pentru repornirea acestei întreprinderi.
"Artaşamentul" Instituţiei Prefectului şi al Consiliului Judeţean la proiectul de modernizare şi repornire a instalaţiilor de la Rafo este însoţit de un lung expozeu asupra locului acestei întreprinderi în economia judeţului Bacău. Aflăm, astfel, că în anul 2004, când rafinăria funcţiona la capacitate normală, ponderea în producţia industrială a judeţului o deţinea Municipiul Oneşti (58,4%), iar la export Rafo ocupa primul loc. Judeţul deţinea 13,7% din exportul ţării. În 2005, însă, aceste valori au scăzut, pentru că Rafo a procesat ţiţeiul cumpărat de alte companii şi a încasat doar comisionul. Rafinăria avea cel mai mare număr de salariaţi, însă, şi locul al treilea după cifra de afaceri. Instalaţiile de la Rafo au fost oprite în 2006, iar producţia industrială totală a judeţului a scăzut cu 10,2% (în serie brută). "Oprirea Rafo şi reducerea activităţii la nivelul Platformei Borzeşti a însemnat şi o creştere a şomajului din zona Văii Trotuşului - se mai spune în acest expozeu. Cele mai afectate unităţi administrativ-teritoriale fiind Oneşti, Ştefan cel Mare, Căiuţi, Coţofăneşti, Helegiu, Livezi, Sănduleni, Berzunţi, Caşin, Mănăstirea Caşin, Târgu Trotuş şi Târgu Ocna. Oprirea Rafo a însemnat şi reducerea drastică a activităţii unităţilor de prestări servicii, în special a unităţilor hoteliere din zona Oneştiului" - se spune în documentul instituţiilor judeţene.