Gata cu ouăle "stresate"

• complexele avicole româneşti respectă normele de bunăstare impuse de UE

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a informat că pe teritoriul României nu mai există exploataţii comerciale care să cazeze găini ouătoare în cuşti neîmbunătăţite. Unul dintre cei mai mari producători de ouă este Grupul Agricola, din Bacău, care a concentrat această activitate în ferma sa din Constanţa, "Lumina". Conform unei declaraţii recente, Agricola a investit, pentru modernizarea bateriilor de creştere a găinilor circa 3,5 milioane de euro, în numai jumătate din capacitatea sa de producţie de la Lumina. Cealaltă jumătate a devenit nefuncţională.

De la 1 ianuarie 2012 este interzisă creşterea găinilor în cuşti neîmbunătăţite. Agenţii economici au modernizat exploataţiile şi le-au reautorizat, ca urmare a transferului la sol a găinilor din cuştile neîmbunătăţite. În urma aplicării prevederilor europene, statele membre ale UE au obligaţia de a se asigura că proprietarii şi deţinătorii de găini ouătoare utilizează doar sistemele de creştere permise. ANSVSA a comunicat că, prin direcţiile judeţene, a monitorizat permanent exploataţiile. Spaima de ouăle "stresate", practic, nu ar trebui să mai existe. După 1 ianuarie 2012, faţă de agenţii economici care nu s-au conformat prevederilor legale, direcţiile sanitar-veterinare judeţene au luat măsuri precum: retragerea autorizaţiilor sanitare veterinare în vederea anulării, interzicerea activităţii de creştere a găinilor producătoare de ouă de consum, interzicerea marcării şi a comercializării ouălor provenind din unităţile în care găinile erau cazate în cuşti neîmbunătăţite, suspendarea activităţii exploataţiilor pînă la data modernizării sistemelor de creştere a găinilor ouătoare.

Statistica: Producţia industrială a judeţului a scăzut şi în martie

Industria extractivă a fost în uşoară scădere

• în compensaţie, a crescut cifra de afaceri în industrie, dar s-a temperat creşterea exporturilor


Producţia industrială totală realizată în luna martie în judeţul Bacău a scăzut cu 0,7% faţă de media anului 2010, şi cu 10,3 procente (în serie brută) faţă de luna martie a anului trecut. Conform datelor făcute publice de Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău, acest indicator a fost în scădere cu 8,3% şi faţă de februarie 2011. Însă, de la începutul anului producţia industrială a crescut, faţă de perioada similară a lui 2010, cu 12,2 procente, datorită creşterii din industria extractivă cu 29,3% şi în industria prelucrătoare cu peste 15 procente.

În industria energetică a judeţului s-a înregistrat, însă, o scădere de 1,3%. Anul trecut, industria extractivă a crescut exploziv producţia în perioada martie - mai şi a avut noi tendinţe de creştere în lunile iunie şi august, pentru ca în acest an un vîrf de producţie să fie în luna ianuarie. Producţia industrială a judeţului Bacău a depăşit, în aprilie 2010, trendul celei de la nivel naţional, dar a scăzut sub această medie în iunie - decembrie şi a revenit peste nivel în ianuarie. Din februarie, este din nou sub media naţională.
Indicele valoric al cifrei de afaceri din industria băcăuană a fost mai mare cu 30,4% decât în martie 2010, iar faţă de februarie 2011 a crescut cu 36,3%. De la începutul anului, cifra de afaceri din industrie a fost mai mare cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
În agricultură, efectivele de animale au scăzut, la 31 martie, faţă de 28 februarie, numai la categoria bovine, şi au crescut la porcine şi păsări, la oi şi capre. La fel şi faţă de februarie 2010, cu diferenţa că în sectorul păsări au crescut. În schimb, producţia animală a scăzut numai la categoria lapte şi a crescut la carne şi ouă.

Exporturile, în trendul crescător naţional

Exportatorii din judeţul Bacău au rămas în ton cu trendul crescător al exporturilor româneşti din ultima perioadă. Volumul exportului, după sediul agentului exportator, a fost, în luna ianuarie de 23,8 milioane de euro (FOB), cu 15,3% mai mare decât în ianuarie 2010, şi cu 2,9% faţă de luna decembrie 2010. Judeţul a exportat cel mai mult textile (29,2%), produse de lemn (18,5%) şi produse chimice (15,5%). Comparativ, volumul importului a ajuns, în ianuarie, la aproape 21,3 milioane de euro (CIF), cu 26,6% mai mare decât în ianuarie 2010, dar mai mic cu 13,1% faţă de luna decembrie 2010. S-au importat, cel mai mult, textile (18,4%), maşini şi echipamente (14,8%) şi metale (9,8%).
Astfel, soldul balanţei de comerţ exterior a fost, în judeţ, unul pozitiv în luna ianuarie. Dar, gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a fost de 121,2%, faţă de numai 102,6% la nivelul ţării.
În Regiunea Nord-Est (judeţele Bacău, Iaşi, Suceava, Neamţ, Botoşani şi Vaslui), Bacăul se află pe locul al treilea la valoarea exporturilor, cu 23,8 milioane de euro, faţă de Iaşi cu 36,2 milioane şi Neamţ cu 25,3 milioane. Şi la importuri Bacăul se află pe locul al treilea, după Iaşi şi Suceava. Creşterea exporturilor, de la începutul anului, comparativ cu aceeaşi poerioadă a anului trecut, este cea mai mare în judeţul Iaşi, de 89,8%, apoi în Neamţ, Suceava, Vaslui şi numai după acestea în Bacău, cu 15,3%.

Campania "Stampila pe ou" ataca interesele avicultorilor (1)

Etichetarea oualor se face automatizat (Foto: Petru DONE)

• organizatia Vier Photen reia atacul la adresa crescatorilor de pasari in sistem industrial


Organizatia austriaca Vier Pfoten a lansat, la sfirsitul anului trecut, prin filiala sa din Romania, campania "Stampila pe ou", o actiune prin care vrea sa atraga atentia "asupra oualor din baterii, folosite in mincarea procesata si industria de catering" si cere implementarea unui sistem obligatoriu de etichetare a acestora. Asa cum este explicata pe siteul propriu, campania vizeaza etichetarea produselor alimentare la fabricarea carora se folosesc oua, dar numele campaniei si continutul ei, aparut de citeva zile insistent in presa, combat, explicit, cresterea gainilor in sistem industrial in asa-numitele "baterii" - custile din halele special amenajate, in care spatiul restrins si alti factori ar stresa pasarile. Campania afecteaza, astfel, interesele industriei avicole, din care face parte si Grupul Agricola Bacau.

Organizatia Vier Photen are ca obiect de activitate protectia animalelor. Implicarea ei in combaterea alimentatiei "nesanatoase" a oamenilor apare ca o particularitate. In Romania s-a implicat si la inceputul anului 2010 in problema "oualor stresate", a oualor obtinute de la gainile crescute in baterii, reluata si la inceputul acestui an. O autoritate in domeniu, profesorul Gheorghe Mencinicopschi, s-a alaturat campaniei si a explicat tuturor, printr-o declaratie data ziarului Adevarul : "Hormonii stresului produsi de gainile crescute in baterii nu dispar la gatit si, noi, oamenii, ii ingeram fara sa constientizam ca stresul gainii devine stresul nostru". Romania a adoptat, insa, legislatia UE privind bunastarea pasarilor, iar pe piata ouale trebuie sa apara, la raft, obligatoriu stampilate. Cifra "0" din stampila arata ca ouale provin de la gaini crescute in ferme ecologice, 1 - de la gaini crescute in aer liber, 2 - de la gaini crescute pe sol, iar 3 - de la gaini crescute in baterii. Normele europene mai impun, de asemenea, ca pina la sfirsitul acestui an toate intreprinderile avicole sa monteze baterii de crestere a pasarilor care sa asigure standardele cerute antistress. "Lucram, deja, la acest obiectiv - ne-a declarat presedintele Grupului Agricola, Grigore Horoi, unul dintre primii patru producatori de oua de consum din Romania - si la 1 ianuarie 2012 vom avea, cu siguranta, noile conditii". Si vor proceda la fel toti marii producatori, pentru ca altfel afacerile lor vor fi inchise. Atunci, care mai este obiectul campaniei Vier Photen?

Specialistii se pronunta, populatia alege

Indemnul insistent catre consumatorii de oua de a prefera produsele stampilate, pe cit posibil, cu cifrele mici, este unul laudabil. Dar, sugestia de a se renunta la consumul celor cu cifra 3 pe stampila afecteaza serios o industrie intreaga, aflata pe o piata puternic concurentiala. "Nu stiu cum se intimpla, dar asemenea campanii incep tocmai in preajma unor sarbatori importante de la noi - a opinat Grigore Horoi -, cind ouale au mai mare cautare. Anul trecut a fost tocmai de Pasti, acum de Craciun si nu departe de Pastele urmator". Daca populatia are, pur si simplu, doar posibilitatea de a opta in a consuma un sortiment sau altul de oua, specialistii se pot pronunta ca autoritati in domeniu. Unii sint alaturi de crescatorii de pasari si infirma teoria "oualor stresate". Presedintele Sectiei Zootehnie a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu Sisesti", din Bucuresti, prof. univ. dr. Dumitru Simionescu, a lansat inca de anul trecut un punct de vedere vizavi de ideea ca in sistemul industrial de productie tehnologiile de crestere a gainilor in custi ar produce oua care ar afecta sanatatea umana. "Acest lucru nu poate fi adevarat - a opinat profesorul -, intrucit nu exista nici un studiu despre diferentele de calitate dintre ouale realizate in diferite sisteme de crestere sau care sa arate ca exista risc pentru sanatatea umana, daca se consuma oua de la gainile crescute la custi. Daca tinem cu adevarat la consumatorul roman, atunci informarea acestuia sa fie corecta, echidistanta, bazata pe studii stiintifice proprii riguroase, fara a induce panica nejustificata." Iar presedintele Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania, Ilie Van, declara, recent, presei: "Nu conteaza felul in care sint produse ouale, ci cu ce sint crescute gainile."

Campania bate industria

Problema cresterii gainilor in custi - spune profesorul Simionescu - este privita, in toata Uniunea Europeana, si ca o problema economica si care poate denatura conditiile de concurenta, cu efecte serioase asupra functionarii pietei produselor animaliere in relatiile UE cu tari terte. Cu atit mai mult in tarile nou intrate in UE. Interzicerea folosirii custilor neimbogatite, impusa de la 1 ianuarie 2012, ar putea inceta productia de oua de consum in numeroase unitati din statele membre. Pentru reducerea deficitului de oua, ar putea fi necesar importul din afara UE, de oua produse fara respectarea normelor restrictive asupra confortului pasarilor si de producere a furajelor cu asigurarea sigurantei alimentare a produselor. Polonia, de exemplu, a cerut Comisiei Europene aminarea termenului de folosire a bateriilor neimbunatatite pina la 1 ianuarie 2017, motivind lipsa fondurilor pentru modernizarea a 83% din fermele actuale.
In ce situatie s-ar gasi Grupul Agricola, in acest context, ce efecte ar avea masurile impuse asupra ei, vom afla in articolul de miine, pe aceasta tema, dupa un dialog cu Grigore Horoi.