Sărbătoarea presei, printre candele aprinse

Aș fi vrut să-mi salut astăzi, 3 mai, de Ziua Mondială a Libertății Presei, cu jovialitate toți confrații care trudesc pe frontul „pârdalnicei meserii de jurnalist” - pentru a-l parafraza pe Tudor Arghezi. O fac, dar înnegurat, după ce doar cu trei zile în urmă zece jurnaliști au fost uciși, iar alți șase au fost răniți în două atentate în Afganistan, în care au murit și alți 27 de oameni, opt fiind militari români. Despre ce sărbătoare a presei să mai vorbim?

Marcarea Zilei Mondiale a Libertății Presei se face de 25 de ani, din 1993, și reprezintă o oportunitate pentru a evidenţia principiile fundamentale ale libertăţii presei, pentru a evalua starea de libertate a presei în întreaga lume, pentru a apăra independenţa mass-media, dar şi pentru a aduce un omagiu ziariştilor care şi-au pierdut viaţa în timp ce îşi exercitau profesia. În ultimul deceniu doar, aproape 1.000 de ziariști din îngtreaga lume au fost uciși. Unii în focarele cunoscute ale unor veritabile războaie, alții în cofruntări civile directe, iar alții au căzut sub acțiuni mafiote.

Vorbim despre moartea fizică, dar lipsirea de libertate pentru presă este similară cu o astfel de moarte. Conform unui clasament mondial întocmit de organizația Reporters sans Frontieres (RSF), România ocupă, după acest criteriu, doar locul al 44-lea din 180, cu un scor de 23,65, la mare distanță de primele clasate – Norvegia (7,63), Suedia (8,31), Olanda (10,01), Elveția, Jamaica, Belgia, Noua Zeelandă etc. E drept, față de 2017 România a mai urcat în clasament două locuri, dar la noi motivele acestei plasări rămân, în monitorizarea RSF, tot politizarea excesivă a presei, mecanismul financiar corupt, aservirea agendelor editoriale intereselor patronatului și infiltrarea în redacții a agenților unor servicii. Și nu sunt singurele exemple.

La mulți ani, jurnaliști, oriunde vă veți afla!

Ziua Internațională a Libertății Presei

Astăzi, 3 mai, este celebrată Ziua Internațională a Libertății Presei, la aniversarea a 25 de ani de la Declarația de la Windhoek. Monitorizarea acestui domeniu arată că România se află în continuare printre țările în care libertatea presei nu este deplină, iar pe plan internațional meseria de ziarist în presa scrisă este cea mai rea. La acest moment, Uniunea Europeană (UE) a doreit să reamintească principiul conform căruia „crearea, menținerea și promovarea unei prese independente, pluraliste și libere sunt esențiale pentru dezvoltarea și menținerea democrației la nivel național și pentru dezvoltarea economică”.
Iată, însă, Declarația Înaltului Reprezentant, Federica Mogherini, în numele UE la acest eveniment:

„Dreptul la libertatea de opinie și de exprimare include libertatea de a căuta, de a primi și de a comunica informații. Acest drept este un element esențial al guvernanței democratice și al dezvoltării. Cetățenii trebuie să fie informați pe deplin pentru a-și putea forma o opinie și pentru a participa la procesul decizional care le afectează viața. Libertatea de informare contribuie, de asemenea, la o mai bună guvernanță, deoarece sporește transparența în afacerile publice și poate fi utilizată ca un instrument de responsabilizare a guvernelor pentru acțiunile lor, în special în cazul în care accesul la informații are ca rezultat dezvăluirea unor încălcări ale drepturilor omului sau a unor practici de corupție.

Asigurarea accesului la informații poate servi la promovarea justiției și a măsurilor reparatorii, în special după perioade de încălcări grave ale drepturilor omului.

Federica Mogherini

UE se angajează să continue promovarea și protejarea libertății de opinie și de exprimare la nivel mondial, nu numai offline, ci și în legătură cu spațiul cibernetic și cu alte tehnologii ale informației și comunicațiilor, fapt subliniat prin adoptarea, în 2014, a Orientărilor UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline.

UE condamnă nivelul tot mai ridicat de intimidare și violență cu care se confruntă jurnaliștii, apărătorii drepturilor omului, actorii din domeniul mass-mediei și alte persoane în numeroase țări din întreaga lume atunci când își exercită dreptul la libertatea de opinie și de exprimare online și offline.

Pe lângă combaterea violenței directe, UE este decisă să lupte atât împotriva legilor sau a practicilor care impun cenzura, încurajează autocenzura sau prevăd sancțiuni legale, inclusiv sancțiuni penale, financiare și administrative, cât și împotriva abuzului de putere de piață și a condițiilor economice precare.

UE își reafirmă hotărârea de a promova și de a sprijini libertatea de opinie și de exprimare ca drepturi care trebuie exercitate oriunde și de către oricine, pe baza principiilor egalității, nediscriminării și universalității, prin orice mijloace de comunicare și fără a ține seama de frontiere.

Acesta este dreptul dumneavoastră!”