Rafo taie doar instalațiile vechi și caută soluții pentru celelalte oiective

• hotărârea a fost luată în Adunarea Generală a Acționarilor de miercuri, 18 februarie
• acționarii nu au aprobat, însă, continuarea listării acțiunilor Rafo pe piețele de capital

Adunarea Generală Extraordinară a Acționrilor societății Rafo, din Onești, au aprobat, miercuri, 18 februarie, propunerea acționarului majoritar ca instalațiile și activele care nu fac obiectul proiectului de modernizare să intre în prima etapă de valorificare pe piața secon-hand. Dacă va exista o ofertă de preț bună pentru orice activ al rafinăriei, pentru a-l moderniza și reporni, administrația acesteia a primit mandate să semneze o astfel de solicitare, iar din sumele încasate să aplice unele proiecte în baza cărora să activeze unele fluxuri de producție, care să realizeze resurse financiare și să pastreze forța de muncă a societății.

„ Administrația Rafo este singura care va hotărî în ce condiții va realiza valorificarea activelor și ce proiecte va implementa în baza resurselor financiare rezultate. Administrația poate decide vânzarea totală sau parțială a activelor, inclusiv pentru dezvoltarea unor proiecte de către eventualii cumpărători.”

Diakov Petr, împuternicitul acționarului majoritar, Petrochemical Holding Viena

Președintele Consiliului de Administrație al Rafo. Miroslav Dermendjiev, a precizat, însă, în adunare, că în condițiile în care până la finele lunii februarie nu apare o variantă de valorificare a activelor care, momentan, nu intră în niciun calcul de modernizare-repornire, societatea nu va putea achita obligețiile curente de plată, ceea ce poate conduce la faliment. „Acționarul majoritar – a spus Dermendjiev - nu vrea falimentul societății, dar pentru evitarea acestui aspect va trebui să dirijeze urgent către Rafo unele resurse financiare, până la realizarea practică a valorificării unor active.”

Acționarii au aprobat, deci, ca toate sumele obținute să fie folosite pentru întreținerea activității curente, pentru îndeplinirea obligețiilor față de agenția de mediu apăute în urma activității companiei și în urma implementării proiectelor de demontare a utilajelor și a altor active, pentru întreținerea infrastructurii companiei, cu scopul viitoarei utilizeări a terenului, pentru o nouă platformă industrială, pentru noi proiecte tehnice.

Sindicatul Rafinorul a solicitat, însă, răspunsuri concrete la mai multe întrebări care frământă salariații. Acestae sunt:

• Care sunt activele, instalațiile care vor fi valorificate și care vor rămâne ? 
• Dacă din cota-parte din activele valorificate nu vor rezulta resurse financiare suficiente pentru susținerea costurilor lunare și implementarea unor proiecte, cine va asigura diferenăa de resurse financiare ? 
• În cât timp se poate stabili o variantă de proiect pentru modernizare și repornire ?

În condițiile în care ar urma să fie puse în aplicare prevederile punctului 4 din ordinea de zi a AGA, respectiv „Directorul general al Rafo să înceapă procedura de desfacere (vânzare) a activelor și utilajelor aferente companiei”, cumulat cu prevederile punctului 6 din ordinea de zi, respectiv „Împuternicirea directorului general pentru aducerea la îndeplinire a hotărârilor AGA”, președintele CA, directorul general al Rafo, în baza mandatului dat de AGA poate vinde integral sau parțial activele Rafo în starea fizică în care se află astăzi, la prețul de fier vechi, pentru ca eventualul cumpărător să le poată moderniza și reporni?

Rafo e încă în picioare. Salariații cer sprijinul statului pentru evitarea falimentului

Sindicatul Rafinorul din societeatea Rafo Onești a dezmințit zvonurile care dau ca sigură începerea lucrărilor de tăiere a instalațiilor rafinăriei și vânzarea lor la fier vechi. Zvonurile au apărut cu mult timp înainte, dar au fost accentuate după ce chiar acționarul majoritar al societății a făcut publică intenția sa de a dezmebra instalațiile.

„Rafo – spun liderii sindicatului - există fizic, este în picioare și se menține în stare de conservare sub pernă de azot, cu întreg fluxul de instalații care au funcționat până în momentul opririi din 2008. Conform celor doua audituri tehnice realizate de firme din exteriorul țării, la solicitarea unei bănci și a acționarului majoritar, starea utilajelor statice și dinamice este impecabilă, ele neavând efectiv ore de funcționare care ar fi condus la uzura fizică și pot susține implementarea unui program de modernizare și investiții în vederea pornirii obiectivului. Aplicarea măsurilor propuse spre analiză în Adunarea generală a acționarilor din 18 februarie, în speță dezmembrarea instalațiilor, va conduce la pregătirea pentru valorificare în mai multe variante a activelor din instalațiile care nu sunt incluse acum și în viitor în nicio variantă de modernizare și investiții.”

Investiții de 400 de milioane de euro în Rafo, până acum

Acționarul majoritar a investit masiv prin preluarea Rafo în 2006, a reușit achitarea tuturor creanțelor înscrise în tabloul final al creditorilor din planul de reorganizare, iar după șase ani de procese a închis, în 2010, planul de reorganizare și a salvat Rafo de la faliment. El a plătit peste 400 de milioane de euro, din care 250 de milioane de euro către bugetul de stat central și local, în afara  sumelor cheltuite lunar și anual pentru întreținerea rafinăriei șI plata salariaților. Astăzi unitatea nu are nicio datorie bugetară, commercială sau de altă natură și a păstrat o bună parte din forța de muncă, deși nu a realizat venituri din exploatare, fapt unicat la nivelul patronatului privat.

Acționarul majoritar a mai anunțat că face eforturi să găsească resurse financiare pentru evitarea falimentului și aplicarea unor proiecte care să redeschidă calea creării de venituri proprii și extinderea dezvoltării altor proiecte.

Salariații cer sprijinul autorităților române

„Considerăm – au mai spus liderii sindicatului - că instituțiile locale, județene și centrale, până la nivelul președintelui României și a ambasadei Rusiei în țara noastră ar trebui, din respect pentru ce au făcut până acum acționarul majoritar și administrația Rafo și văzând posibilitățile pe care le au în continuare, să-i invite la o serie de consultări pentru a constata motivele reale de stopare a demarării programului de modernizare a Rafo, de ce sprijin moral, logistic, financiar și de altă natureă au nevoie pentru a demara un proiect de dezvoltare și nu de lichidare a societății.”

Salariații cred că un astfel de demers din partea instituțiilor statului aproape sigur ar da rezultate, atât timp cât prin legislația din România nu există nicio cale de a bloca intenția unui investitor de a face orice cu propriul patrimoniu.

Rafo se vinde la fier vechi, după aproape 60 de ani

• hotărârea a fost luată de acționarul majoritar și va fi analizată în AGEA din luna februarie
• rafinăria va dispărea, astfel, de pe harta industrială a României după 60 de ani de la înființare
• în locul ei se promite dezvoltarea unei noi platforme industriale

Acționarul majoritar al societății Rafo Onești, compania Petrochemical Holding Viena, a decis să vândă la fier vechi activele și utilajele rafinăriei. Directorul general, Miroslav Dermendjiev, a fost împuternicit să aplice această măsură imediat ce Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor, convocată pentru 18 februarie, va aproba propunerea, trecută pe ordinea de zi în ultima clipă. Adunarea avea, inițial, doar scopul de a analiza pe ce piață de capital vor fi tranzacționate acțiunile Rafo, după desființarea pieței Rasdaq, pe care sunt listate până la sfârșitul lunii februarie.

Petrochemical Holding a precizat că sumele obținute astfel vor fi folosite pentru întreținerea activității curente a rafinăriei și pentru plata obligațiilor de mediu care survin odată cu dezmembrarea instalațiilor, iar pe terenul rămas liber va fi dezvoltată o nouă platformă industrială. Nu au fost furnizate alte amănunte.

Rafinăria din Onești ar fi împlinit, anul viitor, 60 de ani. Este una dintre cele cinci mari rafinării ale țării, cu o capacitate de rafinare de 3,5 milioane de tone de țiței pe an. Din anul 2008, însă, instalațiile ei au fost oprite definitiv, iar toate inițiativele de a mai fi repornite au eșuat.

Ion Marian

„Chiar și în ultimul timp au fost vreo trei proiecte pentru repornirea instalațiilor, pentru care, e drept, era nevoie de niște bani, dar nu s-a dat OK pentru niciunul. Ce se va întâmpla prin valorificarea de care este vorba, că vor fi activele sau instalațiile date la fier vechi, nu știm clar deocamdată. Săptămâna viitoare vor fi discuții, la Viena, cu administrația societății.”

Ion Marian, liderul sindicatului Rafinorul, de la Rafo

Salariații îi vor cere explicații patronului

Cei circa 450 de salariați de la Rafo se văd din nou cu sabia deasupra capetelor, de data aceasta parcă fără nicio speranță. „ Noi, sindicatul – a opinat Ion Marian - nu avem cum interveni. Doar când va avea loc AGA, salariații îl vor aștepta, probabil, în fața pavilionului central pe domnul Iakov Goldovskyi, acționarul majoritar, sau pe delegatul acestuia la adunarea generală să dea explicații. Să știm ce se va întâmpla cu fabrica și cu salariații. Altfel, fabrica e toată a lui, el decide.”

De acum doi ani, de când s-a făcut ultima disponibilizare de personal, la Rafo au tot fost propuse variante de repornire a instalațiilor. Toată lumea aștepta să se vină cu finanțare, cu parteneri de afaceri, cu proiecte concrete, însă la ce s-a întâmplat din 2008 încoace finalul de acest gen parcă era previzibil. „Realitatea este că rafinăria a fost ținută, până acum, foarte bine conservată, iar toate echipele de audit au constatat aceasta a mai spus liderul sindicatului. Dar, pentru ce am păstrat astfel utilajele? Să le tăiem acum la fier vechi? Sau să le vindem? Speranța moare ultima, dar față de hotărârea anunțată acum parcă nu se mai poate spera nimic bun. Noi am încheiat Contractul Colectiv de Muncă pe acest an, cu toate facilitățile trecute în el, problema este să se dea bani ca acestea să fie plătite.”

O istorie de 60 de ani

Rafo a fost înființată, de statul român, în anul 1956 pentru a procesa țițiul nesulfuros. Rafinăria nouă (Rafinăria 2) a fost pornită în perioada 1979 – 1980, pentru procesarea țițiului sulfuros, de import. Din 1991 s-a numit Rafo, iar în anul 2001 a fost preluată de consorțiul Imperial Oil (administrat de Corneliu Iacobov) și Canion Servicos, din Portugalia. S-au făcut ceva investiții, dar în 2004 a avut loc novația pachetelor de acțiuni către Balkan Petroleum Ltd, sub administrarea lui Marian Iancu, care a vândut, însă, în anul 2009, pachetul majoritar de acțiuni companiei Petrochemical Holding, societate înființată la Viena, dar cu acționari ruși, între care Iakov Goldovskyi este majoritar.

De existența acestei rafinării a depins, mereu, soarta a zeci de mii de salariați proprii sau din întreprinderi aflate în aval sau n amonte de ea, plus a familiilor acestora. ~ntreaga zonă se resimte odată cu scoaterea ei din activitate, iar PIB-ul zonei Moldova și al întregii țări este cu atât mai sărac. Unii au văzut încă de acum 15 – 20 de ani lanuri de porumb în locul Rafo, iar alții au folosit mereu rafinăria ca instrument electoral. Cu toate acestea, în anul 2008 și în următorii statul nu a catadicsit să acorde garanții pentru finanțarea modernizării și repornirii rafinăriei din Onești. Soarta ei ar fi fost, poate, alta. Din vechea platformă industrială a zonei, doar societatea Chimcomplex mai este în viață.

Rafo va fi vândută la fier vechi

Rafinăria, în vremurile ei de glorie, înainte de 2008

Acționarul majoritar al societății Rafo Onești, compania Petrochemical Holding Viena, a decis să vândă la fier vechi activele și utilajele rafinăriei. Directorul general, Miroslav Dermendjiev, a fost împuternicit să aplice această măsură imediat ce Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor, convocată pentru 18 februarie, va aproba această propunere, trecută pe ordinea de zi în ultima clipă.
Petrochemical Holding a precizat că sumele obținute astfel vor fi folosite pentru întreținerea activității curente a rafinăriei, pentru plata obligațiilor de mediu care survin prin dezmembrarea instalațiilor, iar pe terenul rămas liber va fi dezvoltată o nouă platformă industrială. Nu au fost furnizate alte amănunte.
Vom reveni.