S-a semnat primul contract de finațare pe noul PNDR în județul Bacău

• o familie din Solonț, care s-a apucat de albinărit, primește de la UE 40.000 de euro nerambursabili pentru dezvoltarea afacerii

Expertul OJFIR Florina Baltariu, Mirela Șerban - beneficiara
finanțării și Andrei Seto - directorul OJFIR Bacău

Primul contract de finanțare a unui proiect aplicat în județul Bacău prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 a fost semnat. Familia Mirela și Răduț Șerban, din Solonț, vor beneficia în următorii trei ani de 40.000 de euro de la Uniunea Europeană, nerambursabili, pe Submăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri. Valoarea maximă a unui astfel de sprijin este de 50.000 de euro. Proiectul a fost depus la Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Bacău.

Citește mai multe în secțiunea AGRICULTURĂ

O tradiție care se naște în județul Bacău: Apicultori l-au prăznuit pe ocrotitorul lor spiritual, Sf. Ambrozie

Prăznuirea Sfântului Ambrozie, ocrotitorul stuparilor, al albinelor și al topitorilor de ceară, trecută în calendarele creștine ortodox și romano-catolic pe 7 decembrie, a fost marcată pentru prima dată în România de apicultorii din județul Bacău. Membrii Filialei Județene a Asociației Crescătorilor de Albine (ACA) au participat, cu acest prilej, la slujbe religioase care au fost ținute în Bacău, la Biserica Trei Ierarhi, și la Târgu Ocna.

„Ziua de 7 decembrie – ne-a spus, cu acest prilej, vicepreședintele filialei, Relu Grigoraș - este zi de mare sărbătoare pentru apicultori. Sfântul Ambrozie ne protejează în mod direct. Noi, la prăznuirea sfântului, am vrut să îmbinăm partea materială, de zi cu zi, a muncii apicultorilor, cu cea spirituală, pentru că de multe ori în activitatea noastră suntem la mâna lui Dumnezeu, iar o astfel de sărbătoare vrem să o trecem în calendarul acÎiunilor noastre an de an”.

Un an greu pentru apicultori

Anul 2015 a fost unul greu în apicultură. „Sf. Ambrozie – a precizat Relu Grigoraș - ne ocrotește tot timpul. Dar, anul apicol 2015 a fost unul mediu din punct de vedere al realizărilor noastre. A fost un an dificil meteorologic și am ieșit destul de greu din toamna 2014, cu familiile de albine un pic slăbite, chiar cu mortalități destul de importante. Culesul albinelor la salcâm a fost, apoi, unul bun spre foarte bun, dar a urmat o perioadă mai grea, iar culesul la tei și polifloră a fost mai dificil”. În medie, în zona Bacău, pe familia de albine s-au obținut doar 18 kilograme de miere. În plus, și vânzarea mierii merge destul de greu. Este încă multă miere pe stoc, pentru care apicultori nu au contracte de livrare. Cererea este mică, mai ales la mierea de salcâm, care nu s-a vândut aproape deloc.

Alte piedici: chimizarea culturilor agricole și subvențiile

Apicultorii acuză și tratamentele chimice care se efectuează la cultura mare agricolă și care afectează familiile de albine. „Noi – a mai spus vicepreședintele filialei ACA - înțelegem și acceptăm dreptul fermierului de a-și întreține culturile. Dar, avem și noi drepturi, iar ei au, față de acestea, obligații. În ideeea că tratamentele chimice se cam fac după ureche, le cam aplică fiecare cum vrea, cu ajutorul unor muncitori necalificați. De asemenea, deși guvernul ne-a subvenționat într-o anumită măsură activitatea, avem probleme la APIA și cred că numai în instanța de judecată le vom rezolva. Subvențiile sunt destul de mici, iar legea nu e tocmai bine întocmită, dar acum și fără acești bani suntem în pericol să rămânem. Avem senzația că oriunde în țară asemenea lucruri merg normal, numai în Bacău nu”.

Măsuri pentru identificarea unitară a coloniilor de albine

Apicultorii băcăuani au fost sfătuiţi de Filiala judeţeană a Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România să comande la societatea comercială apicolă din Bacău numerele necesare identificării coloniilor de albine şi a panourilor de identificare a stupinelor. Crescătorii de albine trebuie să respecte prevederile Ordinului ministrului Agriculturii nr. 119 din 25 mai 2011 (Ordinul 119/2011) pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor, care este un efect al Programului Naţional Apicol 2011 - 2013, aprobat prin hotărâre de guvern. "Sistemul unitar de identificare - a precizat preşedintele Filialei, Constantin Tilici - reprezintă totalitatea mijloacelor şi documentelor utilizate pentru identificarea stupinelor şi stupilor populate cu material biologic. Panoul de identificare a stupinei cuprinde numele apicultorului, adresa permanentă la care este în evidenţă stupina şi numărul de înregistrare sau de autorizare sanitară veterinară eliberat de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor".

"Hibernarea" albinelor se face în condiţii bune

Tot mai mulţi apicultori dintre cei cu mai puţină experienţă s-au adresat, în ultimele zile Asociaţiei Crescătorilor de Albine din judeţul Bacău, speriaţi de vremea rea, de căderile masive de zăpadă. Ei şi-au văzut stupii acoperiţi de nea şi au solicitat informaţii despre modul în care ar trebui să acţioneze în asemenea condiţii. "Zăpada căzută masiv peste stupi - ne-a declarat preşedintele asociaţiei, Dan Tilici - nu este întotdeauna un pericol pentru stupi. Pericolul poate apărea după ce zăpada prinde o crustă. Atunci trebuie să-şi facă griji apicultorii şi să se apuce să dea zăpada de la urdiniş. Dar, până atunci trebuie lăsată acolo, pentru că ea protejează stupii de piţigoi, de alte păsări şi animale, chiar de şoareci, dacă aceştia nu cumva au apucat să intre în stupi. Dacă au apucat, acolo trăiesc precum boierii!".

Dan Tilici spune că a avut o experienţă interesantă, cu ani în urmă, când a trebuit să ducă în Tunisia circa 1.000 de familii de albine. "Era prin luna noiembrie, dar venise iarna, căzuse o zăpadă de circa 40 de centimetri maxim 48 de ore - ne-a spus preşedintele asociaţiei băcăuane. Printre stupi, zăpada era până deasupra capacului. Dar nu a fost nicio problemă, nu a murit nicio albină. E drept, atunci, până în decembrie, s-a topit zăpada, dar eu cred că şi acum poate fi acelaşi lucru".

Specialiştii spun că la venirea iernii albinele se închid în stup. Nu e însă vorba de o hibernare. Albinele se strâng ghem în jurul mătcii, care nu mai depune ouă. Ele se încălzesc bătând mărunt din aripi, astfel că până şi în zilele cele mai friguroase temperatura în stup e păstrată în jurul valorii de 33 de grade Celsius. Iarna, mierea strânsă devine o hrană valoroasă.