Bani buni pentru încurajarea spiritului antreprenorial

Gina Plantos

Băcăuanii cu spirit antreprenorial pot obține un ajutor de minimis de maxim 200.000 de lei pentru un beneficiar, adică integral valoarea cheltuielilor eligibile. Guvernul a aprobat programul „Start-up Nation - România”, destinat pentru maxim 10.000 de întreprinderi mici și mijlocii din toată țara.

Se estimează, astfel, crearea a minimum 20.000 de noi locuri de muncă anual, iar cele 10.000 de întreprinderi nou înființate trebuie să angajeze minimum doi salariați cu contract de muncă pe durată nedeterminată şi să-i menţină în activitate cel puţin trei ani. „Programul Start-up Nation – spune președinta Patronatului Județean Bacău al IMM, Gina Plantos – este o binefacere pentru mediul de afaceri, în general, evident și pentru IMM-urile băcăuane nou înființate. Este de bun augur și pentru că se dau bani și pentru consultanță și pentru pregătirea proiectului, 8.000 de lei. Dar, spre sfârșitul lunii martie vor da drumul și la celelalte programe susținute din bugetul de stat. Pentru că bugetul Ministerului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a fost majorat, deci va fi mult mai bine pentru IMM-uri.

Florin Jianu

La rîndul său, Florin Jianu, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, ne-a transmis că România pornește cel mai ambiţios program de susţinere a start-up-urilor, program care se aplică cu succes şi în alte ţări, precum Israel sau Marea Britanie și face, astfel, un alt pas spre atingerea dezideratului – România, ţara cu mediul de afaceri cel mai atractiv din Sud-Est-ul Europei. „Start-up Nation România - ne-a spus Florin Jianu – va motiva tinerii să rămână în ţară și să desfășoare activități de antreprenoriat, va contribui la crearea de noi companii în domenii cu valoare adăugată ridicată, crescând astfel atractivitatea României în regiune”.

Conform Global Entrepreneurship Monitor, rata intenției antreprenoriale este de circa trei ori mai mare față de 2007, iar antreprenoriatul este considerat o bună carieră de 72,42% din populația activă a României. De asemenea, 75% dintre români au o părere pozitivă despre antreprenorii de succes. Această evoluție nu s-a reflectat în numărul de companii înființate în România, valorificarea potențialului antreprenorial al țării  necesitând o serie de măsuri active la nivel guvernamental care să sprijine crearea de Start-up-uri.

Românul s-a născut poet și antreprenor

Aproximativ jumătate dintre români (52%) au o atitudine pozitivă față de antreprenoriat. O fi de bine, o fi de rău? Până la urmă nu putem avea în țară numai antreprenori, pentru că mai este nevoie și de pălmași, adică de cei care să execute ordinele antreprenorilor. Dar, dacă vorbim de jumătate dintre noi cu această atitudine, putem spune că românul este născut și poet și antreprenor.

Să spunem însă și că procentul pozitiv al amatorilor de antreprenoriat constatat recent la noi de un studiu sociologic, inițiat de una dintre cele mai de succes afaceri de familie din lume și una dintre cele mai importante companii internaționale de bunuri de larg consum, este atât sub media europeană (74%), cât și sub cea globală (77%).

Un expert academic implicat în acest studiu a observat, totuși, că românii manifestă în continuare o atitudine în general pozitivă față de activitatea de antreprenoriat, această atitudine fiind mai pronunțată în rândul populației tinere și educate. Dar, chiar și așa, intenția românilor de a-și dezvolta propria afacere rămâne mai mult o dorință, fiind mult mai scăzută față de media europeană sau de cea internațională.

De fapt, ce își doresc românii de la viața de antreprenor? Păi, 42% au optat pentru independența față de un angajator (pe principul „să fiu propriul șef”), 41% doresc „posibilitatea unui al doilea venit”, 26% au ca scop principal „propria împlinire și posibilitatea de a-și pune în practică ideile”, 19% vor „o mai bună compatibilitate între familie, timp liber și carieră”, iar 13% vizează „să se întoarcă pe piața muncii, ca alternativă la șomaj”.

Concluziile le poate trage fiecare. Mai ales antreprenorii.

IMM-urile și autoritățile din Regiunea Nord-Est strâng rândurile

Conducerea Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) și membrii Federației Regionale a Patronatelor IMM din Regiunea Nord-Est au analizat, la Iași, modalitățile practice a colabora mai eficient cu autoritățile locale. La reuniune au venit președintele și secretarul general al CNIPMMR, Florin Jianu, respectiv Liviu Rogojinaru, reprezentanți ai autorităților locale din județul Iași, directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Vasile Asandei, și experți în finațarea din fonduri europene. Patronatul Județean Bacău al IMM a fost reprezentat de președinta acestuia, economista Gina Plantos.

„La recenta Convenție Națională de la Sinaia a CNIPMMR – a precizat Neculai Vițelaru, președintele Federației Nord-Est a IMM - s-a adoptat Strategia pentru perioada 2016 – 2020 a Consiliului. Unul dintre punctele importante ale strategiei este colaborarea cu autoritățile publice locale, iar acum am avut o primă întâlnire în acest sens, la Iași”.

Președintele Florin Jianu a arătat că noua conducere a CNIPMMR vrea să fie mult mai prezentă și mai activă în cele opt structuri regionale pe care le are. „Domeniul IMM-urilor – a precizat președintele - reprezintă peste 16% din PIB-ul țării, iar membrii noștri circa 20% din PIB. Avem afaceri globale de peste 25 de miliarde de euro la nivel național anual. Structurile regionale sunt extrem de puternice, iar noi le vizităm și pentru a întări dialogul cu autoritățile publice, dar și cu actorii economici, cu agențiile descentralizate, cu cei din zona finanțărilor și a fondurilor europene.”

Agenția Invest Romania coboară în teritoriu

Neculai Vițelaru, Florin Jianu, Liviu Rogojinaru, Gina Plantos

Florin Jianu a amintit dialogul care fost deschis cu Ministerul Economiei pentru atragerea și promovarea investițiilor în regiuni. „Vrem să aducem Agenția Invest Romania și la nivel teritorial – a mai spus președintele -, cu un parteneriat între minister, agențiile pentru dezvoltare regională (ADR) și CNIPMMR. Parteneriatul presupune acțiuni concrete, una fiind un concept de eveniment pe care noi îl vom lansa și îl numim Invest in Romania, prin care împreună cu consiliile județene, cu prefecturile, cu primăriile, cu ADR-urile, cu Ministerul Economiei să aducem atașații noștri economici din toată lumea, să-i punem în legătură cu oamenii de afaceri de la nivel local, iar pe cei din urmă în legătură cu autoritățile publice.”

Consilii consultative la fiecare primărie

Un concept important descris la reuniune a fost cel al dezvoltării unor consilii consultative ale oamenilor de afaceri pe lângă autoritățile locale, care ar aduce o legitimitate a deciziilor pe care le ia mediul public. De asemenea, Florin Jianu a opinat că este important ca autoritățile publice să recunoască întreprinzătorii valoroși de la nivel local și să promoveze modelele de succes. Alt concept important este cel de capital al antreprenoriatului românesc, care va duce la atragerea de investiții, la recunoașterea comunității în sensul susțineri unui mediu antreprenorial proprice. Nu trebuie uitată nici educația profesională. Avem deja mai multe școli profesionale private, dar trebuie înființate în fiecare județ și dezvoltate, susținute în parteneriat public privat.

„Statul, ca și mediul privat, are limitările lui, deci șansa României este numai parteneriatul public privat, inclusiv în educație, în formarea profesională, în susținerea antreprenoriatului, în dezvoltarea unor concepte locale sustenabile, după specificul fiecărei regiuni.”

Florin Jianu, președintele CNIPMMR