„Bacăul are o economie vibrantă, dar și atitudini deschise spre integrarea europeană”

• spune prof. univ. dr. Vasile Pușcaș, negociatorul șef pentru aderarea României la UE

Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș

Vasile Pușcaș, negociatorul șef în Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană, încheiat exact acum zece ani, a fost zilele trecute oaspete al Bacăului, unde a fost organizată una dintre cele patru conferințe regionale „România: al doilea deceniu în UE. Provocări, oportunități, priorități”. Cu acest prilej, reputatul politician, profesor universitar la Cluj-Napoca pe probleme de Relații Internaționale și fost membru al guvernului României a făcut mai multe propuneri și aprecieri cu privire la rolul Bacăului în contextul economico-social românesc și european.

Domnule profesor, de ce a fost ales Bacăul ca unul dintre centrele în care s-a organizat conferința „România: al doilea deceniu în UE”? Ce considerați că se întâmplă interesant aici pe planurile economic, social, poate chiar cultural în acest sens?

Municipiul și zona Bacău au, în primul rând, o economie vibrantă, dar și inițiative și atitudini care mie mi se par mult mai deschise spre ceea ce numim „integrarea europeană” și din punctul de vedere al pieței, dar și al educației și culturii. Vreau să vă spun că în timpul negocierilor de aderare am avut un sprijin mai ales din partea comunității de afaceri din Bacău, aceea de acum 15 ani. Erau unele firme în stadiu incipient, dar erau și o dorință și o imersiune în ceea ce înseamnă noile relații de piață europene și mondiale, care pe mine m-au impresionat. De aceea veți găsi și firme și localități din județul Bacău în Tratatul de Aderare, tocmai pentru că am avut această experiență. Și nu în ultimul rând pentru că și în momentul de față comunicarea europeană și dezbaterea europeană în România este în decadență față de acum 10 – 15 ani. În schimb, am observat în discuțiile pe care le-am avut cu oficialități academice și oameni de afaceri din Bacău o dorință de dialog tocmai în perioada aceasta în care Uniunea Europeană (UE) se redefinește, iar România își caută o cale mai apropiată, mai implicată în UE, o dorință de dialog despre ceea ce va fi UE și cum se va putea insera România în viitoarea UE. Aceste au fost principalele trei motive pentru care am venit la Bacău, dimpreună cu ceea ce face revista „Economistul” de care m-am atașat în ultima vreme, cu o deschidere apreciabilă către concretul economic, către afacerile din România și mai ales cele susținute de investiții autohtone, locale, de antreprenori locali, pe care eu nu-i găsesc cu nimic mai prejos decât antreprenorii europeni.

Sunteți omul care a început pentru noi toți apartenența la Uniunea Europeană, dar și unul dintre cei care pe 23 mai, la București, la finalul ciclului de conferințe „România: al doilea deceniu în UE” veți trage concluziile. Sperați ca aceste concluzii să ajungă unde trebuie, să aibă ecou?

Concluziile trebuie să ajungă la noi, românii. Noi vorbim de integrare europeană și ne uităm spre Bruxelles. Dar noi suntem Uniunea Europeană. Deși noi avem deja zece ani de când suntem membri ai UE, ne comportăm ca și cum am fi în afara ei. Noi îi întrebăm pe cei de la Bruxelles ce fac într-o problemă sau alta, dar noi suntem acolo, în gestionarea afacerilor europene, a pieței interne etc. Eu cred că ce se discută în conferințe precum aceea de la Bacău trebuie să se audă în primul rând la București. Și dacă factorii decidenți din afară își vor reaminti că au un mandat în ceea ce privește integrarea europeană a României, atunci am realizat ceva. Liderii de la Bruxelles vor face, în primul rând, ceea ce le spun liderii de la București, pentru că UE este în continuare o structură interguvernamentală, interstatală, nu o federație. Ca urmare, ceea ce trebuie să facem este să sunăm clopoțelul la București, iar dacă văd lideri români foarte agitați, care spun că trebuie să dăm cu pumnul în masă la Bruxelles, eu le-aș spune că trebuie să dăm cu pumnul în masă la București. Și după ce rezolvăm problemele noastre acasă să negociem cât mai eficient și productiv pentru România și pentru cetățenii ei, atât la Bruxelles, cât și în celelalte capitale ale statelor UE.

Văd o înverșunare la dumneavoastră, la ardeleni, la dumneavoastră personal, împotriva „centralizării”. Nu ar putea genera un pericol de rupere a statului român?

Nu! În ceea ce privește descentralizarea, ea este un demers de modernizare a statului, a instituțiilor, a societății românești, pentru că vedem foarte bine ori o spațiodescentralizare ori asistăm la o atomizare a societății și a statului, ceea ce nu ne dorim. Este în primul rând o descentralizare ca formulă de participare a localităților, a comunităților la procesele de dezvoltare a României și, pe calea aceasta, la procesul european de integrare. Nu este deloc o înverșunare. Nu trebuie să facem lucrurile cu înverșunare, dar trebuie să ne susținem neapărat niște proiecte, iar dacă acestea sunt bune (și toată lumea recunoaște că sunt bune) eu v-aș aminti că în mai 2004 România a lansat o strategie de reformă a administrației publice care prevedea inclusiv descentralizare, formule de organizare regională etc. și care a fost publicată, dar a rămas în Monitorul Oficial. Iar de atunci tot discutăm. De aceea, când avem în vedere ceea ce ni se întâmplă din perspectiva procesului integrării europene, trebuie să ne gândim foarte mult că noi ne-am luat niște angajamente față de noi înșine: că ne dezvoltăm, că mergem pe o cale mai accelerată. Este vorba de un timp pe care trebuie să-l recuperăm și mai ales de procese pe care trebuie să le întărim la noi acasă.

Adică să dăm răspuns la o întrebare care apare și în culegerea dumneavoastră de articole și interviuri „România și calea de viață europeană”, lansată și în Bacău: „Avem o țară, ce facem pentru ea?”

Da, avem o țară. Ce facem pentru ea? Pentru că nimeni nu va veni să ne facă ordine în țară, să ne construiască autostrăzi sau o infrastructură, și cu atât mai puțin nimeni nu va veni să investească în România într-o formulă de risc maxim ci într-o formulă de dezvoltare durabilă de proiecte care sunt susținute de noi toți.

Vă mulțumim pentru răspunsuri și vă dorim succes în activitatea de negociere pe care, se vede, nu o părăsiți.

Este domeniul meu și negociez aproape săptămânal cu studenții mei.

Primul și al doilea deceniu al României în UE văzute de la Bacău

Bacăul a fost, luni, 24 aprilie,  gazda ultimei conferințe „România: al doilea deceniu în UE. Provocări-Oportunități-Priorități” dintr-un ciclu inițiat de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) în doar câteva centre regionale din țară. În Bacău, partenerii în organizarea evenimentului au fost Consiliul Județean (CJ), Societatea de Investiții Financiare (SIF) Moldova, Universitatea „Vasile Alecsandri” și fundația „România Durabilă”.

La conferința moderată de președintele ASPES, Constantin Boștină, au vorbit Costel Cocea – președintele SIF Moldova și membru al ASPES, Sorin Brașoveanu - președintele CJ, Dragoș Ștefan – viceprimar al Bacăului, prof. univ. dr. Vasile Pușcaș - negociatorul șef al României pentru aderarea la Uniunea Europeană (UE), Mircea Ursache – vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, prof. univ. dr. Carol Schnakovsky – rectorul Universității „Vasile Alecsandri”, Grigore Filip – președintele societății Aerostar, Gheorghe Covrig – directorul economic al Grupului Agricola, Aurelian Trifa – președintele societății Mecanica Ceahlău, al cărui acționar majoritar este SIF Moldova, jurnalistul Daniel Apostol – inițiatorul mișcării „România Durabilă”, Petronela Ștefan – director în Camera de Comerț și Industrie Bacău, Nina Chiper – director de dezvoltare de programe la societatea CRAB, Gabriel Leahu – directorul general al Casei Corpului Didactic Bacău și jurnalistul Cornel Cepariu.

Manualul de integrare în UE

Evenimentul a fost precedat, duminică, 23 aprilie, la sediul SIF Moldova, de lansarea cărții „România și calea de viață europeană”, scrisă de prof. univ. dr. Vasile Pușcaș. Lucrarea a fost prezentată de Constantin Boștină și a generat o interesantă și aplicată dezbatere la care au participat prof. univ. dr. Dumitru Bontaș, Sorin Brașoveanu, Cosmin Necula – primarul Bacăului și profesorul Ioan Mitrea. Cartea profesorului Vasile Pușcaș a venit ca o veritabilă prefață a conferinței „România: al doilea deceniu în UE. Provocări-Oportunități-Priorități”, dar și ca un adevărat manual de înțelegere justă a problemelor aderării țării noastre la UE în primul deceniu al acestui proces (2007 – 2017), precum și a căii pe care ar trebui să o urmăm în cel de al doilea deceniu și în deceniile care vor veni. „La negocierea Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană – scrie Vasile Pușcaș – am avut permanent în gând nu doar desprinderea noastră de «lumea veche» a secolului al XX-lea, cât mai ales oportunitățile care se deschideau românilor în veacul al XXI-lea. Iar aceste oportunități nu veneau ca un «coș al abundenței» oferit de UE, ci trebuiau create și fructificate în România, în Europa și în lume chiar de statul român, de oamenii politici, de antreprenori și de efortul constructiv al tuturor cetățenilor Români”.

Noi suntem UE

Costel Ceocea, Mircea Ursache, Vasile Pușcaș

Și conferința de luni a abordat și a dezbătut, practic, această idee, subliniată de mai multe ori de participanți, inclusiv cu exemple concrete din chiar mediul social, administrativ și economic băcăuan. „Am vrut să dezbatem și în această zonă de est a țării – a spus Constantin Boștină - problemele pe care ar fi trebuit să le găsim mult mai bine evidențiate la nivel național, atât din partea autorităților, dar mai ales a comunităților de afaceri și financiar-bancare”.

Ceea ce trebuie să înțelegem foarte bine cu privire la rolul și rostul nostru, al românilor, în UE este că Uniunea suntem chiar noi, că această organizație internațională este a noastră. De aceea – au spus vorbitorii -, problemele cu care ne confruntăm nu vin de la Bruxelles (capitala UE), ci de la București, cum și soluțiile pentru rezolvarea lor tot de la București trebuie să apară. Dar, tot vorbitorii au subliniat și avantajele României ca membru al UE, care există indiscutabil. Important – au mai spus ei – este cum le valorificăm, iar între astfel de avantaje nu a lipsit nici exemplul fondurilor europene de toate felurile, de care beneficiază și țara noastră, evident și județul Bacău. De aceea, Vasile Pușcaș ne-a îndemnat să ne întrebăm des „Cum ar fi fără UE”, fără o uniune care sigur va exista multe decenii de aici înainte.

Bacău – centru de excelență în finanțe și piața de capital

Oaspeții băcăuanilor din cele două zile ale Conferinței au lansat cel puțin o ideea de extremă importanță, dar și surprinzătoare în același timp. Anume, că Bacăul, care cu ani în urmă avea un rol important în economia națională, după alți ani de declin ar putea deveni un veritabil centru financiar și al pieței de capital, întâi local, dar apoi chiar regional. O parte dintre oaspeți au remarcat atuurile Bacăului în Regiunea Nord-Est, de fapt în toată Moldova, relansarea dezvoltării economice care se simte de circa un an și mai bine, dar și prezența unor poli economici importanți (întreprinderi mari, una dintre cele șase societăți de investiții financiare etc.) fiind printre ele. Reprezentanții societăților comerciale care au luat cuvântul în Conferință au întărit această idee, dar au subliniat și provocările și oportunitățile la care se gândesc în deceniul următor de UE.

Despre alegerea Bacăului pentru această Conferință, care încheie ciclul teritorial al inițiativei ASPES (după care pe 23 mai va avea loc o conferință la București, de concluzii), despre atuurile Bacăului pentru a găzdui mai multe centre de excelență în diverse domenii economice voi reveni  cu scurte interviuri și comentarii documentate cu ocazia acestui eveniment.

Avanpremieră la Conferinţa „România: al doilea deceniu în Uniunea Europeană”

Costel Ceocea, Vasile Pușcaș, Constantin Boștină

Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Consiliul Județean (CJ) Bacău, Societatea de Investiții Financiare (SIF) Moldova, Universitatea „Vasile Alecsandri” și „România Durabilă” au avut duminică seara prima întâlnire cu invitații de marcă ai Conferinței „România: al doilea deceniu în UE. Provocări-Oportunități-Priorități”, care va avea loc luni, 24 aprilie la Universitatea „Vasile Alecsandri”. Ei au fost Vasile Pușcaș, negociatorul șef al României pentru aderarea în UE, și președintele Constantin Boștină al ASPES și invitații speciali ai președintelui SIF Moldova, Costel Cocea, membru al ASPES.

Cu acest prilej, a fost lansată cartea „România și calea de viață europeană”, scrisă de Vasile Pușcaș și prezentată de președintele ASPES, Constantin Boștină, asupra temelor abordate de ea fiind susținută o interesantă dezbatere.

Luni, 24 aprilie, de la ora 10,30, în Amfiteatrul Universității Vasile Alecsandri va avea loc Conferinţa România: al doilea deceniu în Uniunea Europeană. Provocări – Oportunităţi – Priorităţi, la care vor vorbi Costel Ceocea, președintele SIF Moldova și membru al ASPES, Sorin Brașoveanu – președintele Consiliului Județean, Bacău, Cosmin Necula – primarul municipiului Bacău, prof. univ. dr. Vasile Pușcaș – negociatorul șef al aderării la UE, Mircea Ursache – vicepreședintele ASF, prof. univ. dr. ing. Carol Schnakovsky – rectorul Universității „V. Alecsandri”, Grigore Filip – președintele Aerostar, Dragoș Pavăl – președinte Dedeman, Gheorghe Covrig – director economic la Agricola Internațional, Ion Bejan – director general al CRAB, Geo Popa – directorul Centrului „G. Apostu”, Mihai Tulbure – directorul CCI, Cornel Cepariu – jurnalist, Gabriel Leahu – directorul CCD, Daniel Apostol – „România Durabilă”, și Petronela Ștefan – director în Patronatul IMM.