Omagiu Eroilor din Primul Război Mondial la Oituz și Poiana Sărată

La Cimitirul Eroilor din Oituz

Primăria comunei Oituz, Garnizoana Bacău și Filiala Bacău a Asociației Cultul Eroilor au organizat joi, 15 august, ca în fiecare an, manifestări de comemorare a eroilor care și-au at viața pentru eliberarea și propășirea neamului românesc în Primul Război Mondial. Manifestările au avut loc în cimitirele eroilor de la Oituz și Poiana Sărată, dar și la Biserica Eroilor Neamului din Poiana Sărată unde se află mormântul locotenentului erou Nicolae Macarie.

La manifestări au fost prezenți, alături de săteni și de primarul Gheorghe Bodea, un pluton de militari din Garnizoana Bacău și jandarmi, Garda de onoare a Drapelului de luptă al Garnizoanei Bacău și Muzica militară. Alături de militari a fost și o grupă de 12 elevi și eleve din Oituz și de la Colegiul „Mihai Eminescu” din Bacău echipați

La Cimitirul Eroilor din Poiana Sărată

în uniforme după modelul celor folosite în Primul Război Mondial. Elevii au fost echipați și organizați de Asociația Tradiții Militare Românești, din Bacău, condusă de col. (r) Stelian Cojocaru, și de profesoara Mariana Iancu, de la colegiul băcăuan.

Despre importanța și semnificația acestor manifestări, organizate la Oituz și poiana Sărată în fiecare an la Prăznuirea Adormirii Maicii Domnului, a vorbit președintele Filialei Cultul Eroilor și a Filialei Bacău a Asociației Veteranilor de Război, col. (r) Paul-Valerian Timofte. La Biserica Eroilor Neamului a vorbit și profesorul Gheorghe Țuțuianu.

Manifestările au început la Cimitirul Eroilor din Oituz și au continuat la Poiana Sărată, la Cimitirul Eroilor și la mormântul locotenentului erou

La Mormânrul locotenentului Nicolae Macarie

Nicolae Macarie. Muzica Militară a intonat la cele două cimitire imnul de stat al României, dar la Cimitirul din Poiana Sărată și imnurile Austriei, Germaniei, Rusiei și Ungariei, pentru că acolo sunt înmormântați și soldați din aceste țări. Un mic ceremonial a avut loc și la Biserica Eroilor Neamului, la mormântul locotenentului Nicolae Macarie, de unde apoi participanții, în frunte cu primarul comunei, cu preoții și cu președintele Filialei Cultul Eroilor, au pornit în marș, cu steaguri și insemne bisericești, către Cimitirul Eroilor din sat.

La fiecare locație, onorul militar a fost dat primarului Gheorghe Bodea și reprezentantului Garnizoanei Bacău, col. Bogdan Mihăilă. Preoții bisericilor ortodoxe din cele două sate au oficiat slujbe de pomenire a eroilor, iar copii și elevi ai școlilor din comună, îmbrăcați în frumoase costume populare specifice zonei Oituz, au purtat steaguri tricolore.

La final au fost depuse coroane de flori din partea Primăriei și Consiliului Local Oituz, a Garnizoanei Bacău, a Consiliului Județean și Instituției Prefectului, a Asociației Cultul Eroilor și filialei sale din Măgirești, a școlilor din Comună, a Parohiei Ortodoxe Oituz și a Comunității Catolice din comună și a Asociației „Sf. Ilie”, din Poiana Sărată.

„Venim an de an la Oituz și la Poiana Sărată pentru a comemora eroii. Sunt eroii care au căzut în lupte chiar pe aceste meleaguri. În fiecare an Garnizoana Bacău pune la dispoziție, la astfel de manifestări de comemorare, Drapelul de Luptă, Garda de Onoare și Muzica Militară și plutoane de militari pentru ceremonialurile militar-religioase. În fiecare an, pe 15 august, pentru Oituz, pentru România și pentru Europa la Oituz au loc cele mai frumoase manifestări care arată cine am fost noi, românii, acum peste o sută de ani. Pentru noi, Centenarul Marii Uniri continuă și an acest an, dar sărbătorim, la centenar, și alte evenimente militare care au avut loc cu participare românească.”

Col. (r) Paul-Valerian Timofte

Bucate alese, țuică și vin bun, muzică și dans la Festivalul Plăcintelor 2018

Muzica pe ritmurile fanfarei Zece Prăjini „Privighetoarea”, câtecele și dansurile populare, țuica de Turț sau Vorona și vinul din podgoriile Vrancei, dar mai ales feluritele plăcinte și preparate de patiserie au făcut deliciul participanților la a XIV-a ediție a Festivalului plăcintelor organizat duminică, 2 septembrie, în satul Hârja (Oituz). Manifestarea a avut ca amfitrioni Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC) – Filiala Bacău, Așezământul Social-Filantropic „Sf. Voievod Ștefan cel Mare” și Primăria comunei Oituz și a fost dublată și de Sărbătoarea câmpenească a satului Hârja, aflată la a doua ediție. Ca în fiecare an, sufletul manifestării a fost președinta Filialei Bacău a ANTREC, Beatrix Grigoraș, iar evenimentul a fost dedicat Centenarului Marii Uniri.

Cum se cuvine la asemenea manifestări, programul festivalului a început pe bătăi de toacă și cu o slujbă religioasă de binecuvântare susținută de preoții Bisericii ortodoxe din sat, sub îndrumarea preotului Ilarion Mâță, președintele Asociației „Sf. Voievod Ștefan cel Mare”. Iar discursul de deschidere a manifestării a fost rostit de primarul Gheorghe Bodea.

„Tonul face muzica!”

Cum se spune pe la noi în orice împrejurare, „Tonul face muzica!”, iar Fanfara Zece Prăjini „Privighetoarea” s-a conformat imediat și a dat tonul petrecerii. Astfel, în curtea Așezământului din Hârja au răsunat cunoscutele acorduri ale sârbelor moldovenești, care au animat subit asistența și au dat startul propriu-zis al sărbătorii. „Suntem șase-șapte famfare zece prăjini – ne-a spus șeful formației, trompetistul Constantin Trifan. Umblăm prin toată țara cu muzica noastră și am venit cu mare drag și la Hârja”.

Pe scena festivalului au urcat, însă, și formațiile Asociației „Copiii în sânul familiei”, din Hârja, Ansamblul de dansuri populare al Comunei Poduri, soliștii de la Școala din Negoiești și Ansamblul Agoria al Comunității elene din Onești. Între soliștii de muzică populară s-au remarcat Larisa Lupu, Andrada Barote cu Ideal Band și Florina Botezatu.

La plăcinte înainte!

Nu a fost nevoie să se pronunțe celebrul îndemn românesc „La plăcinte înainte!” că pe acompaniamentul formațiilor muzicale vizitatorii au și luat cu asalt standurile cu plăcinte. Am făcut și noi un tur al standurilor, la care expozanții erau îmbrăcați în superbe costume populare. Am stat de vorbă acolo cu Emil Anton Coșa, președintele ANTREC Alba și al Transylvania Lands Cluster, dar și vicepreședinte al ANTREC România, cu poetul Ioan Belbe – consilier județean în Satu Mare, fost primar în comuna Turț, de unde a adus și celebra țuică Turț, cu Vasile Boștiog și cu inginerul Alexandru Cotea, președinte, respectiv vicepreședite ANTREC Vrancea, și cu Tatiana Furdui, peședinta ANTREC Botoșani. Am remarcat-o și pe frumoasa oșancă Mirela Filimon, secretar de redacție la un ziar din Satu Mare, dar și copiii și nepoțeii unor expozanți, costumați, de asemenea, în portul nostru popular.

Standul ANTREC Alba

„Reprezentăm – ne-a spus Emil Anton Coșa - Clusterul Transilvania Land, al proprietarilor de pensiuni și producătorilor tradiționali. Am venit cu preparate tradiționale, inclusiv cu «Plăcinta școlarului», care a câștigat premiul festivalului anul trecut, dar și cu o pâine a Centenarului Marii Uniri, care întruchipează harta României. Avem și «Pita cetății», produsul tradițional al anului 2017, și produsele «Cetatea Alba Carolina» sau rețetele medievale din Bucătăria lui Me Me și vin de Jidvei”.

Alături, în standul oșenilor, botezat „Dor de Oaș”, Ioan Belbe ne-a prezentat bunătățile culinare (pogăcele oșenești, ciurigăi, plăcinte cu brânză), dar și țuica de Turț. Apoi ne-a recitat îndelung din propria creație, din a doua sa carte, „Cărări spre casă”.

Premiile festivalului

Ioan Belbe și Mirela Filimon

După raidul făcut de membrii juriului festivalului pe la standurile concurenților au fost decernate și premiile acestuia.

Premiul pentru cea mai specială plăcintă a revenit Angelei Ciubotaru, din Oituz. Pentru cele mai multe specialități prezentate a fost premiată filiala ANTREC Alba, iar Premiul special pentru plăcinta cea mai originală a ajuns la filiala ANTREC Sud-Est. Pentru Cea mai mică plăcintă a fost distinsă Maria Toma, din Hârja, Premiul pentru plăcinta tradițională a fost dat, pentru Cozonacul secuiesc (kürtőskalács), grupului Kolping, iar Premiul pentru prima participare la festival Asociației „Dor de Oaș”, din comuna Turț, Satu Mare, creată pe 3 august 2018 și condusă de poetul Ioan Belbe.

Premiul pentru cea mai gustoasă plăcintă l-au luat Geta și Carmen Văcaru, din Oituz, Premiul pentru cea mai mare plăcintă Centrul de zi pentru copii din Hârja, iar pentru Cea mai frumoasă plăcintă a fost premiată filiala ANTREC Bacău.

La final, pentru Cea mai simpatică plăcintă a fost premiată filiala ANTREC Botoșani, iar Premiul cel mare a revenit filialei ANTREC Alba.

„În acest an, în contextul Centenarului Marii Uniri, mai mult ca oricând se discută și de zona Oituz, în care s-au scris pagini glorioase ale istoriei neamului nostru. Dar, Oituz este și o zonă minunată, cu multe tradiții, care merită promovată și cunoscută. La ediția 2018 a Festivalului plăcintelor au venit mai mulți participanți, și cu plăcinte minunate, dar și cu alte produse, precum vinurile din Vrancea, produsele spirtoase din Vorona (Botoșani), produse din Neamț. O prezență remarcabilă a avut-o ANTREC Alba. ANTREC promovează și pensiunile turistice și gastronomia locală, dar și tradițiile românești. Iată, și la Hârja am avut ocazia să vedem minunate dansuri populare și să ascultăm cântece din folclorul local.”

Dr. Maria Stoian, președinta de onoare a Asociației ANTREC

Două aniversări în Asociația „Copiii în sânul familiei”, la Hârja

Satul Hârja, din comuna Oituz, a fost, vineri, 8 iunie, în sărbătoare. Asociația „Copiii în sânul familiei”, a aniversat 25 de ani de la înființare. Sărbătoarea a avut însă dublă semnificație, pentru că tot vineri a fost marcată încă o aniversare, la împlinirea a 90 de ani de viață a celei care a inițiat împreună cu Fundația „Friends of Children in Romania”, din Marea Britanie, proiectul acestei Asociații, doamna Mary Gibson.

La evenimente a fost prezentă chiar doamna Mary, dar și Sarah Palmer, care de 18 ani este sponsor al proiectului și care a contribuit la el cu 20.000 de lire pe an, Sarah Gibson, fiica lui Mary, și soțul ei, David. Președintele Consiliului Județean (CJ), Sorin Brașoveanu, director al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bacău pe vremea în care se puneau bazele Asociației, a fost reprezentat de doi dintre consilierii săi, fiind reținut vineri în Bacău de probleme urgente. Au mai fost prezenți managerul Asociației „Copiii în sânul familiei”, Betrix Grigoraș, dar și primarul comunei Oituz, Gheorghe Bodea, alături de copiii îngrijiți în Centrul din satul Hârja și de invitații lor.

Cele două aniversări au fost marcate printr-o scurtă dar emoționantă reuniune organizată în parcul generos al Așezământului Social-Filantropic „Sf. Voievod Ștefan cel Mare”, unde despre proiectul Asociației „Copiii în sânul familiei” și despre implicarea, despre personalitatea și dăruirea doamnei Mary Gibson au vorbit Betrix Grigoraș și Ramona Florea, consiliera președintelui Sorin Brașoveanu, de la Serviciul comunicare, imagine, activități publice și relații cu presa al CJ.

Mary, un exemplu de viață pentru toți

Oaspeții din Marea Britanie au vizitat, înaintea reuniunii de la Centrul „Sf. Voievod Ștefan cel Mare”, căsuțele în care trăiesc și cresc copiii îngrijiți de Asociația din satul Hârja, unde au stat de vorbă cu copiii și cu invitații organizatorilor evenimentelor de vineri. „Proiectul din Hârja – am aflat cu acest prilej - nu are afiliere religioasă, ci urmărește să permită îngrijitorilor să-i aducă pe acești copii în cultura în care s-au născut, cu valorile tradiționale ale cetățenilor români, în primul rând români ortodocși. Acolo unde este posibil, copiii sunt încurajați să se integreze în comunitatea mai largă a satului, indiferent dacă aceasta înseamnă ajutor în biserică sau școală sau înființarea unei echipe de fotbal”.

Beatrix Grigoraș a făcut o scurtă rememorare a principalelor momente de la începutul proiectului, dar și de pe traseul acestuia. „Mary a venit în România în 1991 – a spus managera Asociației -, dar eu care sunt aici de 15 ani nu mai pot socoti câte călătorii a făcut apoi doamna la noi. Pentru mine ea este un miracol. Acum este din nou aici și vrem să o sărbătorim în familia Asociației noastre. Împreună am dezvoltat complexul care este Centrul caritabil pentru copii și mai presus de orice stă prietenia pe care am construit-o aici. Când vorbesc cu pritenii mei care sunt triști, deprimați după ieșirea la pensie le dau mereu exemplul lui Mary, care de fapt și este exemplul meu de viață. Pentru că Mary a început acest proiect în momenul în care a ieșit la pensie. Niciodată Mery nu e obosită, niciodată nu spune că nu poate”.

Când vrei cu adevărat să schimbi lucrurile nimic nu te poate opri

Consiliera Ramona Florea a ținut să amintească tuturor celor prezenți că Centrul de copiii din Hârja s-a construit, practic, din nimic, dar cu oameni care au vrut să schimbe lucrurile, să facă altfel. „Domnul Brașoveanu – a spus consiliera președintelui CJ - ne-a spus că Mery este o persoană pentru care nu ne putem permite a rata luxul de a nu o cunoaște personal. Exemplul ei îți schimbă perspectiva. La Hârja, când Mary și-a dorit să schimbe lucrurile nimic nu a mai putut-o opri. Împreună cu prietenii ei a construit aici o familie”.

Un cuvânt de recunoștință a fost adresat celor aniversați și de primarul Gheorghe Bodea. „M-am bucurat să o cunosc personal pe doamna Mary și așteptăm să revină cât mai des la casa dumneaei de la noi, să fie mereu la fel de energică” – a spus primarul.

Mary Gibson și cei care au însoțit-o vineri la Hârja au primit numeroase buchete și coșuri de flori, dar și diplome din partea Consiliului Județean, iar special pentru Mary s-au decernat o diplomă și o plachetă din partea Consiliului Județean Bacău „în semn de recunoștință și de aleasă prețuire”. Un semn de recunoștință pentru implicarea doamnei Mary în viața comunității din satul Hârja și pentru grija cu care contribuie la făurirea unui viitor mai luminor copiilor din Centrul caritabil a fost făcut și de cotidianul „Deșteptarea”, cu acest prilej.

Mary Gibson, a treia din stânga, la Hârja

Cine este Mary Gibson

Mary Aurelia Gibson s-a născut în Sussex, Marea Britanie. Pe 18 aprilie a împlinit 90 de ani. A fost copil unic în familia ei, dar tatăl ei a murit când ea avea doar doi ani. Era avocat.

S-a căsătorit la 21 de ani cu John Gibson, economist, cu care a avut patru copii (trei fete și un băiat). A lucrat pentru membrii Parlamentului britanic, ca asistent manager. A fost magistrat al Păcii. A înființat un club pentru tineri în Sussex și a fost implicată în mai multe misiuni umanitare.După ce s-a pensionat, a venit în România și a înființat întâi Romanian Orphanage Trust și apoi s-a retras din această organizație pentru că aceasta era prea mare și a înființat Asociația „Copiii în sânul familiei” din Hâja, în anul 1993.

 

„Le mulțumesc tuturor celor care au venit să mă felicite. Este o bucurie pentru mine să mă aflu din nou la Hârja, în marea familie de aici. Pentru mine este un privilegiu să primesc dragostea tuturor celor de aici, să fiu printre prietenii din România, în marea familie din Hârja pe care cu bucurie o sprijin. Tot ce s-a spus aici despre mine este valabil și pentru Beatrix Grigoraș, pentru că dacă nu era ea proiectul nu ajungea la etapele în care a ajuns. Am luptat pentru binele acestor copiii și îi iubesc foarte mult, ca și pe cei care au grijă de ei.”

Mary Gibson, ințiatoarea proiectului „Copiii în sânul familiei”