Se afișează postările cu eticheta Bujor. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Bujor. Afișați toate postările

sâmbătă, 18 aprilie 2015

Parlamentarii interpelează Guvernul în problema Rafo. Executivul se face că răspunde



  • eronat, unii dau vești despre concedierea salariaților rafinăriei
  • rafinorii încă mai speră într-o soluție de redresare
Miron Smarandache
Deputatul PSD de Bacău Miron Smarandache l-a interpelat pe ministrul Economiei, Mihai Tudose, căruia i-a adresat trei întrebări referitoare la situația în care se află, în continuare, societatea Rafo Onești. „Cine se face vinovat de situația critică în care a ajuns Rafo?”, „Care este instrumentul de control aflat la dispoziția statului pentru a preveni, în viitor, asemenea conjuncturi economice nefericite?” și „Ce se va întâmpla cu oamenii disponibilizați de la Rafo?” sunt întrebările parlamentarului, care se află, totuși, într-o ușoară eroare de documentare, întrucât cei 400 de salariați ai rafinăriei încă sunt pe posturi – cum ne-a confirmat liderul sindicatului Rafinorul, Ion Marian -, iar acționarul majoritar al societății nu a avansat nicio ipoteză cu privire la o eventuală concediere. „Noi – spune Ion Marian – așteptăm, totuși, de la acționari și administrație o soluție care să repună rafinăria în funcțiune. Nu ar trebui să se uite că Petrochemical a investit enorm în Rafo și a adus-o pe zero la capitolul datorii bugetare.”
Marcel Bujor
Miron Smarandache nu este singurul parlamentar care l-a interpelat pe ministrul Tudose în problema Rafo, după ce același acționar majoritar, Petrochemical Holding, a anunțat că este dispus să procedeze la dezmembrarea instalațiilor rafinăriei și la vânzarea acestora ca fier vechi. Senatorul Marcel Bujor a făcut același lucru într-o interpelare adresată ministrului Economiei și chiar a primit, de la minister, un răspuns foarte documentat, dar care nu atacă problema de fond, ci descrie mai mult cum a fost privatizată Rafo și prin ce mâini a trecut.
Pe baza interpelărilor din Parlament, în presă au apărut deja informații care vorbesc de concedierea salariaților Rafo. Și nu de cei 400 de angajați, ci chiar de 1.000. La Rafo lucrurile pot evolua oricum, deci ne putem aștepta la orice, dar situația acum e încă stabilă.

duminică, 6 mai 2012

Trei sate băcăuane în ghidul "Cele mai frumoase sate din România"


  • acestea sunt Dofteana, Ciugheş şi Poiana Sărată
Ciughe;, un loc de vis in orice anotimp
Satele Dofteana, Ciugheş şi Poiana Sărată, din judeţul Bacău, au fost incluse în prima ediţie a ghidului "Cele mai frumoase sate din România 2012", editat de Asociaţia Cele mai Frumoase Sate din România. Ghidul a fost lansat în preajma celei de a doua ediţie a manifestării complexe "Ziua satului Românesc", care va fi organizată în perioada 11 - 13 mai în Piaţa Sfatului din Braşov.
Ghidul este menit să ofere informaţii privind locuri de cazare şi masă în mediul rural, dar şi informaţii despre cum se ajunge acolo, despre obiectivele turistice, despre specificul local, despre artă şi tradiţii locale. Astfel, şi despre cele trei sate băcăuane aflăm câte ceva despre legenda locului, despre ce se poate vedea în fiecare şi despre specificul local. Adresele unor pensiuni, hramurile locaşurilor de cult, circuitele turistice din fiecare zonă, dar şi modalităţile de ajunge până acolo şi datele de contact ale primăriilor de care aparţin satele completează scurtul ghid al fiecărei localităţi. Câteva imagini din fiecare localitate şi cîte o hartă a locului completează informaţiile furnizate.
Pentru că proiectul “Sate frumoase” a fost susţinut de la început de Ambasada Franţei în România, dar şi de Delegaţia Wallonie-Bruxelles, informaţiile din ghid sunt traduse şi în limba franceză.
Proiectul beneficiază şi de un site pe internet (satefrumoase.ro), încă în construcţie, de pe care cei interesaţi pot candida la un loc în viitoarele ediţii ale ghidului. Până acum, candidaturile pentru apariţiile în ghid au fost susţinute de primarii comunelor, în cazul judeţului Bacău fiind vorba de Adrian Paliştan, din Palanca, de Ion Osoloş, din Oituz, şi de Ioan Bujor, din Dofteana.