Fermierii au dat din nou de gustul zahărului

• facilităţile oferite de procesatori, preţul mai bun şi desfacerea sigură sunt principalele motive pentru care suprafeţele cultivate cu sfeclă de zahăr cresc

Fermierul Gheorghe Gheorghiu
a mărit suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr

Schimbarea strategiei Fabricii de zahăr Agrana Roman în raporturile cu fermierii cultivatori de sfeclă de zahăr, anunţată încă de anul trecut, va aduce în acest an o creştere a suprafeţelor cultivate. Inginerul Gheorghe Gheorghiu, din comuna Secuieni (Neamţ), care a fost astă-toamnă gazda evenimentului de lansare a ofertei pentru acest an a fabricii din Roman, în raza de activitate a căreia se află şi judeţul Bacău, a extins cu aproape 40% suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr. Facilităţile din contractul cu fabrica şi preţul bun şi sigur sunt principalii factori care l-au determinat să facă acest pas. Fermierul cultivă terenuri agricole şi în judeţul nostru.

"Am cultivat cu sfeclă de zahăr, până acum, circa 55 de hectare - ne-a informat Gheorghiu. Atât am avut şi anul trecut. Anul acesta am crescut la 70 de hectare, pentru că se merită". Când spune "se merită", fermierul are în vedere în primul rând profitul pe care l-a obţinut ţn 2011: „Profitul ne-a permis să achiziţionăm un tractor de 160 CP, John Deer, nou. L-am plătit mai ales cu ce am obţinut din sfecla de zahăr, pentru că banii din această direcţie vin la sfârşitul anului încheiat şi începutul celui care abia începe. Fabrica de zahăr, pentru a stimula producătorii de sfeclă, şi-a achitat obligaţiile până în Anul Nou. Eu am luat, ca diferenţă la ce am primit iniţial, aproape 300.000 de lei. Am plătit îngrăşămintele, sămânţa de sfeclă şi recoltatul, cam 200.000 de lei, iar diferenţa am încasat-o cash”.

Sfecla 2011: 60 de tone la hectar

Pe 55 de hectare cultivate cu sfeclă, Fast Agri a făcut 3.308 tone de sfeclă. Adică peste 60 de tone la hectar. Producţia putea fi şi mai bună - susţine fermierul -, pentru că pe lotul cultivat a avut şi ploaie şi o densitate a plantelor în limite normale, circa 80.000 la hectar. Dar, a mai fost şi un atac de dăunători, în zona Secuieni, care au lăsat terenul gol în total pe două-trei hectare, din 32. Dacă în partea a doua a anului, în august-septembrie, ar fi avut precipitaţii suficiente, fermierul se putea duce la 65 de tone la hectar. Pe un teren pe care altădată a făcut şi 70 - 80 de tone. „Anul trecut – a precizat agricultorul -, seceta, în zona noastră, nu a fost atât de mare ca în alte părţi. Noi am depăşit conţinutul de zahăr contractat, de 15,5% şi am ajuns la aproape 16%. Dar, în zonă, unii au ajuns şi la 17 sau 18%. Ei au primit un preţ mai bun de la procesator. Cu fiecare procent de zahăr în plus câştigi destul de mult”. Fermierul spune că deficitul de precipitaţii din 2011 nu a fost stins cu zăpada din această iarnă. Acum ar mai trebui 40 - 60 de litri de apă pe metrul pătrat.

Facilităţi ca anul trecut

Facilităţile acortdate de procesator sunt la nivelul anului trecut: se oferă sămânţă prin intermediul fabricii, dar şi 6.000 kg de îngrăşământ la hectar. Fermierul îşi asigură pesticidele pe altă filieră, în special de la Alcedo, cu plata la recoltare. „Aceasta ne ajută mult – recunoaşte cultivatorul. Acum, la înfiinţarea culturii, ai nevoie de trei-patru mii de lei la hectar. Dar urmează erbicidările şi tratamentele, plus motorina consumată. încheierea unui contract cu fabrica îţi garantează un preţ, faţă de alte culturi la care fluctuaţiile de preţ sunt foarte mari. Desfacerea la sfeclă este asigurată, în timp ce la alte culturi nu există o reţea pe care să te bazezi”.

Dacă anul trecut au plătit 35 de euro pe tonă, în 2010 abia au dat 28 – 29 de euro. Asociaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr a pus problema preţului, foarte scăzut chiar faţă de alte fabrici din Romînia. De aceea, în 2011 şi suprafaţa cultivată în zonă a fost foarte mică. Mulţi fermieri s-au retras. Cheltuielile sunt foarte mari la acaestă cultură. „Anul acesta am făcut o siumulare – spune Gheorghiu. Pentru o producţie de peste 60 de tone la hectar, cheltuiala se duce la 7.000 – 8.000 de lei. Plus riscurile în cultură. Faţă de anul trecut, s-au scumpit motorina, pesticidele şi îngrăşămintele, cu circa 10 - 15%. Exact cât valoarea compensaţiei pentru acciza la motorină. Dar, dacă vrei să faci producţie, trebuie să investeşti”.