Ofertă de 3,5 ori mai mare pentru Boeing-ul nigerian de la Aerostar

• licitaţia s-a oprit la peste 300.000 de lei, dar s-a amânat pentru că doi licitatori au oferit acelaşi preţ

Boeing-ul nigerian face şi iarna aceasta la Aerostar

Licitaţia pentru avionul Boeing 737-200 scos la licitaţie prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bacău, ţinută ieri, 13 februarie, a fost amânată pentru 30 de zile pentru că doi dintre licitatori s-au oprit la acelaşi preţ şi nu au mai cedat. La licitaţie s-au înscris şase ofertanţi, dar unul a fost descalificat pentru că suma care reprezenta garanţia de participare, deşi fusese depusă în bancă, nu intrase în conturile Trezoreriei până ieri.

O licitaţie pentru un avion Boeing s-a ţinut pentru prima oară în Bacău. Aparatul de zbor, fabricat în anul 1985, a ajuns la societatea Aerostar pentru reparaţii capitale, trimis de proprietarul său din Nigeria, compania aeriană TranSky Airlines, în anul 2007. Pentru că proprietarul nu şi-a mai putut plăti costul reparaţiei, a fost nevoit să abandoneze avionul în favoarea statului român, iar acesta a fost scos acum la vânzare pentru numai 84.320 de lei, adică aproape 20.000 de euro. Un avion nu este un bun oarecare, iar el nu mai putea fi scos din ţară decât dezmembrat, dar cheltuielile ar fi fost atât de mari, încât nu mai meritau efortul. Problema nigerienilor a trecut, însă, şi asupra companiei Aerostar, care s-a trezit cu un avion de care nu avea nevoie, în plus şi cu un blocaj financiar datorat investiţiei în primele faze din procesul de reparaţii. Proprietarul a trimis o declaraţie de pierdere de drepturi şi de renunţare la avion. Aerostar are şi ea, până la urmă, în acest caz, un litigiu comercial, dar a renunţat, de asemenea, la pretenţiile sale asupra avionului. A fost, totuşi, nevoită, să facă un memoriu din care să reiasă starea aeronavei, de la primirea ei în reparaţii, până la faza la care s-a ajuns cu lucrările şi din care să rezulte şi ce ar mai fi trebuit făcut, astfel încât un cumpărător să ştie exact ce cumpără. Reparaţiile la un avion se fac în condiţii speciale, strict avizate de certificări ale firmelor specializate. O piesă de schimb vine cu astfel de certificări şi ele nu ar putea fi refolosite pe alte aparate de zbor decât dacă sunt din nou certificate. Toate aceste operaţii, evident, costă.

O licitaţie tensionată

Licitaţia de ieri a început într-un climat tensionat. Participanţii au realizat că, odată cumpărat, avionul trebuie luat imediat din curtea Aerostar. Cei mai mulţi dintre ei - după cum ne-am dat seama din discuţiile neoficiale - îl doreau pentru a-l vinde la materiale recuperabile. Să-l transporte de acolo, ar costa destul. Să-l taie în curtea societăţii din Bacău, s-ar fi trezit cu nota de plată din partea gazdelor. Unii chiar au acuzat organizatorii pentru că nu le-au oferit un caiet de sarcini, să ştie cum stă situaţia, dar aceştia au invocat prevederile legii. Dilema a fost, probabil, rezolvată în vreun fel, tot în timpul licitaţiei, pentru că aceasta şi-a urmat firul, deşi la fel de agitat. Pasul licitaţiei a fost de 5% din valoarea de pornire, astfel încât s-a ajuns, la un moment dat, la ceva mai mult de 300.000 de lei. Acolo s-au blocat ofertanţii, când doi au rămas pe acelaşi preţ. Astfel, licitaţia se va relua.

La fier vechi sau în zbor?

Ce mai poţi face cu un astfel de avion? - ne întrebam încă de când am auzit de această licitaţie. Ieri, unii dintre participanţi, care sigur urmăreau să cumpere avinul pentru a recupera metalul din el, îşi bănuiau colegii de interese mai nobile. Dacă nu ar fi dezmembrat şi valorificat ca atare, la materiale refolosibile, strict sortate, poate fi dus într-o şcoală de pilotaj, ca simulator pentru viitorii piloţi, sau poate fi valorificat prin piese de schimb, cu toate costurile aferente pentru certificări în laboratoarele specializate. Unii l-ar putea cumpăra pentru propriile colecţii de maşini de forţă, pentru a-l transforma într-un mic bar sau ca punct de atracţie într-un parc turistic. Dar câte variante nu ar fi. Sau, poate cineva chiar ar fi interesat să susţină reparaţiile până la capăt şi să facă din el un aparat de zbor perfect funcţional, lucru posibil - după cum spunea chiar preşedintele Aerostar, Grigore Filip -, dar cu o notă de plată pe măsură.