Controale la comercializarea alimentelor în tot sezonul estival

• medicii veterinari fac și recomandări pentru evitarea toxiinfecțiilor alimentare

Inspectorii Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Bacău efectuează, în perioada sezonului estival, controale în zonele de agrement și în localitățile de interes turistic unde în mod obișnuit se înregistrează creșteri ale numărului turiștilor și, implicit, intensificarea activităților de comercializare, preparare și servire a alimentelor.

„Sunt verificate – ne-a informat dr. Niky Liviu Vrabie, director executiv al DSVSA Bacău - condițiile de igienă în care funcționează unitățile de alimentație publică, pizzeriile, cantinele, unitățile tip catering, cofetăriile, patiseriile, laboratoarele de cofetărie / patiserie, pensiunile turistice, unitățile de tip hipermarket, supermarket și magazinele alimentare”.

Recomandări pentru consumatori

În sezonul cald crește riscul alterării alimentelor și implicit al apariției de toxiinfecții alimentare. Astfel, este bine ca și consumatorii să respecte câteva măsuri simple, dar foarte eficiente:

• Să cumpere alimente depozitate în condiții corespunzătoare de temperatură și igienă numai din locuri sau spații înregistrate sanitar veterinar, pentru că le oferă garanția unor produse controlate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor;
• Odată cumpărate, alimentele să fie ținute o perioadă cât mai scurtă la temperatura camerei;
• Produsele care urmează a fi depozitate în frigider să fie ambalate separat și menținute la temperaturile și pentru perioada menționată pe ambalaj. Alimentele gătite nu se păstrează în recipiente fără capac;
• Produsele care au fost decongelate nu se recongelează pentru fi preparate sau consumate ulterior;
• Îndepărtați alimentele alterate. Sunt o sursă de contaminare pentru celelalte alimente;
• Spălați bine fructele și legumele înainte de a le depozita în frigider.

Recomandări pentru producerea și comercializarea produselor lactate

·         păstrați curățenia în adăposturile animalelor, asigurați așternut curat pentru menținerea igienei;

·         îndepărtați bălegarul, urina, praful, noroiul, așternutul murdar; și resturile de furaje înainte de începerea mulsului;

·         nu hrăniți animalele cu furaje sau paie în timpul mulsului;

·         nu schimbați așternuturile de paie în timpul mulsului;

·         verificați dacă vacile de lapte prezintă boli ale ugerului;

·         la cel mai mic semn de boală mulgeți-le separat și  anunțați medicul veterinar;

·         spălați bine ugerul și mameloanele și ștergeți-le cu un prosop curat;

·         legați coada animalului înainte de începerea mulsului;

·         spălați-vă mâinile și îmbrăcați un halat de protecție curat; dacă aveți răni deschise ale pielii mâinilor acoperiți-le cu bandaje igienice rezistente la apă sau folosiți mănuși de protecție;

·         spălați cu detergent și clătiți bine gălețile și bidoanele folosite pentru lapte înainte de începerea mulsului;

·         eliminați primele jeturi de lapte;

·         mulgeți laptele în vase curate;

·         filtrați și depozitați laptele imediat după muls în vase curate, acoperite, într-o încăpere separată de adăpost;

·         răciți laptele imediat după muls la o temperatură de maxim 8°C atunci când este colectat zilnic și la 6°C atunci când colectarea nu este efectuată în fiecare zi;

·         dacă nu dețineți echipamente adecvate pentru păstrarea și răcirea laptelui transportați laptele cât mai rapid la centru de colectare pentru a fi răcit și păstrat corespunzător.

Laptele crud destinat vânzării directe către consumatorul final, sau prelucrării în brânzeturi trebuie să provină numai de la animale sănătoase, care nu suferă de boli ce pot fi transmise la om prin intermediul laptelui.

Producătorii care vând lapte crud direct către consumatorul final în piețe trebuie să dețină fișe de sănătate, care să ateste starea de sănătate a animalelor de la care a fost obținut laptele, completate de către medicii veterinari din localitățile de origine

Comercializarea laptelui și a brânzeturilor de către producătorii agricoli, în piețele agroalimentare, se realizează în baza documentelor de înregistrare sanitară veterinară, eliberate de către DSVSA BACĂU, conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr.111/2008 .

Recomandări pentru crescătorii de animale

a) Asigurarea în permanență a apei potabile și la o temperatură adecvată pentru adăparea animalelor;

b) protejarea animalelor în adăposturi corespunzătoare (grajd, umbrar, țarc etc.) în intervalul orar recomandat;

c) administrarea furajelor pentru animale; acestea vor fi asigurate în cantități mai mici decât cele normale (deoarece hrana abundentă stimulează producerea de căldură a organismului), iar frecvența de administrare va fi mai mare;

d) să ude animalele cu apă la intervale regulate, pentru a favoriza evaporarea și reducerea temperaturii corpului;

f)  să ude podeaua adăpostului, dacă este posibil;

g) supravegherea animalelor pentru a detecta semnele instalării hipertermiei. Acestea sunt: uscarea mucoaselor gingivale și oculare, creșterea frecvenței cardiace și respiratorii, deshidratare, letargie, slăbiciune; în cazul când aceste semne sunt identificate, se vor intensifica acțiunile de reducere a temperaturii corpului animalului și va fi anunțat medicul veterinar;

h) va fi anunțat medicul veterinar în cazul apariției unor stări morbide sau  mortalităților în rândul animalelor proprii sau din grijă.

În cazul în care constată nereguli care ar putea pune în pericol sănătatea publică, toți consumatorii sunt rugați sa sune la telefoanele 0234/586233; 0234586372 – DSVSA Bacău. 

Hidrogenatele din farfurie

M-am întâlnit, zilele trecute, cu unul dintre cei mai importanți și stimați fermieri din județul Bacău. Crescător de vaci de lapte. Evident, n-am pierdut ocazia să deschid discuția despre subiectul zilei în domeniu, al cunoscutului proiect al unei noi „legi a laptelui” în țara noastră și mai ales despre așa-numitele „lactate cu grăsimi hidrogenate”. Pentru că am auzit despre acestea din urmă în asemenea știri și comentarii încât mi s-a făcut părul măciucă!

Am aflat astfel, cu surprindere, că ideea unei noi legi a laptelui, care să ne apere mai mult de produsele cu adaosuri periculoase a plecat din Bacău, de la un grup de fermieri și procesatori de lapte. Dar am mai aflat că, practic, astăzi nu prea mai găsești alimente fără adaosuri periculoase, iar lactatele sunt printre primele pe listă, „îmbunătățite” fiind mai ales cu grăsimi hidrogenate.

De ce asemenea grăsimi în lactate sau în orice alt aliment? Pentru că hidrogenarea (adăugarea de atomi de hidrogen la moleculele de grăsimi) are rolul atât de a prelungi durata de viață a produsului, împiedicând oxidarea, cât și de a transforma consistența grăsimilor în una solidă.

Da, industria de profil are tot interesul să facă produse cu termene de valabilitate lungi, dar dacă odată consumate pot cauza reacții alergice, boli cardiovasculare, obezitate și creșterea colesterolului, atunci mai sunt bune?

Hai să facem ceva împotriva acestei industrii – zic eu! Ușor de zis, greu dă făcut – a venit răspunsul. Pentru că acum în lume această industrie, născută prin anii ’50, este una uriașă, puternică și atentă la profiturile ei. În plus, cu asemenea metode ea poate asigura, de bine, de rău, hrana pentru cele peste șapte miliarde de guri câte sunt pe lume.

Consumul de grăsimi vegetale hidrogenate nu este, în acest moment, restricționat, neexistând astfel o limită care trebuie respectată zilnic. Se recomandă, însă, consumul cu moderație.

Nebunia din farfurie

Proiectul viitoarei Legi a laptelui promisă de ministrul Petre Daea pune din nou pe jar organizațiile care și-au propus să se ocupe de protecția consumatorilor. S-a reluat campania pentru demascarea celor care scot pe piață produse falsificate, de această dată mai ales pe cele făcute din… „lapte sintetic”. Mai bine spus din înlocuitori ai laptelui sau din lapte în care se adaugă tot felul de chimicale și grăsimi hidrogenate.

E o nebunie, de pus în farfurie! Dar mai rău te simți când constați și că ac de cojocul falsificatorilor nu prea se găsește, deși mai multe legi date până acum la noi în acest sens prevăd și sancțiuni drastice.

Când intri în magazin te uiți (sau ar trebui să te uiți!) la calitatea mărfurilor, dar ochești și prețurile. Dacă te împinge păcatul să cumperi brânză ieftină, dai sigur de un produs falsificat. Culmea e că la produse vrac, neîmpachetate, pe etichete vezi doar denumirea produsului și prețul, eventual și cam de unde provine. Dar ce are în el nu mai știi. Poți gusta, poți mirosi, însă aud că sunt destule substanțe care dau brânzeturilor sau laptelui și gust de oaie și de capră și de vacă. Și nu doar de lactate e vorba, ci cam de tot ce se mănâncă.

În anul 2018 s-a constatat că 74% din agenții economici controlați din zona patiseriilor, cofetăriilor și restaurantelor utilizau grăsimi hidrogenate în locul produselor lactate, însă fără a informa consumatorii.

Mai nou, tot acum auzim că în fructele de mare și în peștele congelat procentul de metale grele e spre limita periculoasă. N-au atins-o, dar vorba unui medic: calculează de câte ori mănânci așa ceva și înmulțește cu anii pe care îi mai ai. Devii un depozit de metale.

Ce înseamnă să mâncăm des astfel de produse? Ne tot spun medicii și nutriționiștii: boli cardiovasculare, cancer și câte altele.