S-a inaugurat noua pistă a Aeroportului din Bacău

Pista nouă a Aeroportului Internațional „George Enescu” din Bacău și instalația de balizaj de 1.000 de lămpi de iluminat au fost inaugurate joi, 12 noiembrie. 

La eveniment au fost prezenți președintele Consiliului Județean, Valentin Ivancea, și mai mulți lideri ai PSD, între care Sorin Grindeanu și Dragoș Benea, precum și reprezentanți ai conducerii Aeroportului din Bacău, ai societății Aerostar și ai constructorilor și partenerilor care au susținut acest proiect.

Lucrările de extindere și modernizare a pistei aeroportului băcăuan, în valoare totală de peste 35 milioane Euro - preciza, recent, site-ul Consiliului Județean Bacău -, au fost realizate din fonduri europene. Investiția cuprinde, pe lângă extinderea și modernizarea pistei pe o lungime de 2.500 metri, amenajarea sistemului de canalizare pluvială și drenaje, a sistemului de balizaj luminos și a drumului perimetral de securitate.
În cifre, lucrările de la noua pistă au însemnat:
•    130.000 tone de asfalt
•    120 km de cabluri de balizaj
•    1000 de lămpi și becuri de semnalizare
•    6 km de conducte de canalizare/pluviale

Modernizarea pistei permite aterizarea sau decolarea aeronavelor de mari dimensiuni, creșterea traficului de călători, diversificarea destinațiilor, scăderea tarifelor de operare și creșterea gradului de siguranță a operațiunilor aeriene.
În ultimii ani, întreaga zonă aeroportuară a fost modernizată. Investițiile, în valoare totală de peste 61 milioane Euro, au fost finanțate de Uniunea Europeană -75%, Guvernul României - 23% și Consiliul Județean Bacău - 2%.
Aeroportul are astăzi un terminal și un punct de control, complet noi, și o parcare cu peste 300 de locuri. La acestea se adaugă modernizarea și extinderea străzii Aeroportului, cu conectivitate directă la E85, investiție de aproximativ 2,2 milioane Euro, finanțată 95% de Consiliul Județean Bacău.

Zipper România, participant activ la proiectul „România, o națiune conectată”

Doru Vijiianu

Ziua Comunicațiilor din acest an s-a desfășurat sub mottoul „România, o națiune conectată. Comunicațiile și transformarea digitală”, în contextul în care societatea, consumatorii, și mediul de afaceri se confruntă cu provocări comune.

Au fost dezbătute teme precum comunicațiile și transformarea digitală, viitorul plăților mobile în România, „customer care” în telecom, securitatea cibernetică, respectarea datelor personale în contextul GDPR.

Printre vorbitori s-au aflat Doru Vijiianu – director general Zipper România, Bogdan Cojocaru – Ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI), Sorin Grindeanu – președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Carmen Adamescu - Director Executiv Comercial – EY România, Nicolae Oacă – consultant telecom. Alături de cei de mai sus s-au aflat reprezentanți ai companiilor din domeniul telecom (Vodafone, Telekom, Orange, RDS-RCS) care au susținut dialogul între mediul legislativ, operatorii de telecomunicații și furnizorii de soluții și servicii de automatizare date și documente.

Doru Vijiianu, director general al Zipper România, a afirmat că, „trăim astăzi o nouă revoluție industrială, industria 4.0, marcată de dezvoltarea constantă a inteligenței artificiale și a prezenței internetului în aprope tot ceea ce facem și întreprindem (…) Actuala revoluție digitală va crea oportunități și provocări, business-uri și venituri noi, accesibilitate, interoperabilitate, reguli și politici noi”.

Întrebat despre conceptul „o națiune conectată” și cum este privit acesta de către un furnizor de soluții și servicii de prelucrare a datelor și documentelor, Doru Viijianu a punctat: „Perspectiva mea generală asupra «națiunii conectate» este una a eficienței, interoperabilității, accesibilității, a capacității de adaptare continue și a securității crescute a datelor. Pentru ca acestea să se concretizeze este nevoie de strategiii asumate și consecvente, de adoptarea de către companii a noilor tehnologii din domeniul comunicațiilor, a inteligenței artificiale sau a IOT (Internet Of Things)”.

Zipper România are, conform directorului său, o abordare integrată, optimizând și consolidând fluxuri de date și documente, de la cele recepționate de o companie, la cele generate și până la cele care se comunică.

Indiferent de dimensiunea companiilor sau de domeniul în care activează, este cert că managementul fluxurilor de documente, managementul riscului și al costurilor, adaptarea la lumea digitală, calitatea și securitatea datelor sunt provocări cu care se confruntă acestea, iar folosirea de sisteme complete de automatizare a datelor și documentelor este una dintre soluții.

Referindu-se la conceptul Zipper Works 360, pentru un management corect al datelor și documentelor, dl. Vijiianu a afirmat că „am convingerea că digitizarea și abordarea END TO END 360 sprijină mediul de business și pe cel administrativ”.

Sorin Grindeanu, președintele ANCOM, s-a referit la tendințele și nevoile clienților, care sunt tot mai conectați la  noile tehnologii. Domnia-sa a menționat scăderea numărului de cartele prepaid, creșterea traficului în roaming și a utilizării tehnologiei 4G cu peste 34%. La rândul său, Bogdan Cojocaru, Ministrul Comunicațiilor, a reamintit o serie de aplicații și facilități puse la dispoziția cetățenilor pentru a avea o Românie din ce în ce mai conectată precum,

Agenda Digitala – SEAP, ghișeu.ro, Punct unic control, Cloud Guvernamental (aflat în consultare publică) ce vizează interacțiunea cu alte ministere, dar și Securitatea Cibernetică.

Parte dintr-un grup de firme cu prezență în 5 țări din Sud-Estul Europei, cu două centre de procesare în România și Moldova, Zipper acoperă nevoile companiilor de a-și optimiza fluxurile interne. Soluțiile și serviciile de prelucrare a datelor și a documentelor recepționate, vehiculate sau expediate dintr-o companie, asigură un suport solid pentru reducerea costurilor și a timpului de prelucrare.

O mie de fermieri la Conferința Națională LAPAR

• întrei ei, însă, numai un parlamentar de Bacău

Deputatul Lucian Stanciu-Viziteu
în rând cu fermierii băcăuani, la Conferință

Circa 50 de fermieri și reprezentanți ai unor instituții agricole băcăuane au participat la Conferința Națională 2017 a Ligii Asociațiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR), organizație din conducerea căreia fac parte, de asemenea, doi fermieri băcăuani, Laurențiu Baciu – președinte și Daniel Ciobanu – vicepreședinte. Tema din acest an a conferinței a fost „Agricultura României după 10 ani de la aderarea în UE”. Conferința a reunit peste 1.000 de participanți din toată țara, dar numai un parlamentar de Bacău a fost prezent.

Reuniunea s-a bucurat de prezența, între alții, a ministrului Agriculturii, Petre Daea, a președintelui Comisiei de agricultură din Camera Deputaților, Ioan Munteanu, dar și a reprezentantului ELO (Organizația Europeană a Proprietarilor de Teren, Thierry d’Escaille, precum și a unor reprezentanți ai organizațiilor fermierilor din câteva țări europene. Din Parlamentul României, dintre aleșii băcăuanilor la conferință a fost prezent numai Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu, deputat de Bacău din partea Uniunii Salvați România. Deși așteptat personal, premierul Sorin Grindeanu și-a motivat absența printr-un eveniment neprevăzut din programul său, dar a trimis conferinței un mesaj prin consilierul său Radu Antohi, la origine tot băcăuan.

„E drept că în ziua cu pricina puteau fi ședințe în comisiile parlamentare – ne-a declarat Lucian Stanciu-Viziteu -, dar nu cred că toți colegii mei erau chemați acolo. Ci cred că nu au fost interesați să ajungă la o întâlnire cu fermierii. Evident, nu vorbesc de domnii parlamentari care au fost prezenți, mai ales în prezidiu. Eu, după conferință, mi-am reconfirmat opiniile deja formate după discuțiile din alte ocazii cu fermierii, cu cei din conducerea LAPAR, am aflat și lucruri noi. Îmi permit, totuși să spun că ei, în general, ar trebui să fie și mai organizați, mai uniți, pentru a obține mai multă dreptate în ceea ce fac”.

Conferința a fost un nou prilej prin care fermierii din LAPAR și-au putut spune păsurile, după alte etape de „luptă” cu cei care trebuie să vegheze asupra acestui domeniu important de activitate, după ce, succesiv, au mai fost câștigate câteva „bătălii”. Aceasta a fost una dintre concluziile președintelui LAPAR, care a deschis conferința cu un discurs în stilul său cunoscut, incisiv și acaparant pentru asistență, pentru că a fost și de această dată formulat tot în maniera pe care o abordează zilnic chiar fermierii. Unii comentatori nu au apreciat, ulterior, această manieră, dar majoritatea celor prezenți au aplaudat la scenă deschisă ideile afirmate, multe fiind sugestii fierbinți pentru politica guvernamentală în domeniul agriculturii. „Nu Europa e vinovată de problemele pe care noi le invocăm - a spus Laurențiu Baciu -, noi, în propria țară creăm probleme vizavi de cerințele UE”.

Concluzie care a fost subliniată și de ministrul Petre Daea, care a și veni cu unele soluții concrete pentru pașii următori în domeniu, dar mai ales cu asigurarea că ministerul va fi tot mai aproape de fermieri.

Asupra ideilor conferinței vom reveni.

Rafinorii le-au scris demnitarilor din Guvern și din Parlament

Sindicatul Rafinorul al salariaților societății Rafo, din Onești, le-a scris unor demnitari din Guvern, dar și din Parlamentul României, primul destinatar fiind chiar premierul Sorin Grindeanu, cărora le cer sprijin pentru o analiză urgentă a situației acestei întreprinderi, dar și pentru găsirea unor soluții de repunere a ei în funcțiune. Nu a fost omisă nici situația neverosimilă în care foștii și actualii salariați sunt încă lipsiți de drepturile lor salariale pe timp de un an.

„Timpul și anii au trecut și niciodată la Onești nu a venit o comisie guvernamentală pentru efectuarea unei analize, deși promisiuni au fost, iar Rafo și zona Onești sunt la un pas de colaps, cu excepția unei singure unități, Uzina Chimică (actualul Chimcomplex – n. n.)” – se arată în scrisoarea trimisă premierului Grindeanu, semnată de reprezentantul legal al salariaților, liderul sindicatului Rafinorul, Ion Marian.

Astfel, premierului i-a fost solicitată realizarea unei analize urgente și punctuale de către reprezentanții Guvernului (Ministerul Energiei, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor) asupra situației juridice, economice, tehnice și patrimoniale a societății Rafo și a unităților din zona industrială Borzești, pentru a se constata cure mai sunt șansele de reactivare a lor. De asemenea, s-a cerut prezentarea reală a acestor întreprinderi, prin ministerele Dezvoltării, Energiei și Externelor unor investitori externi, dar și găsirea unor căi legale de a-i forța pe actualii presupuși acționari (creditori majoritari) ai Rafo să inițieze un plan concret de reorganizare a rafinăriei sau, până la finalul perioadei de observație în care se află societatea (8 iunie 2017), să vândă pachetul majoritar de acțiuni respectând procedurile legale din România dacă ei nu pot susține financiar un plan de reorganizare.

Scrisori de la Sindicatul Rafinorul au primit și parlamentarii Lucian Șova, Gabriel Vlase, Miron Alexandru Smarandache, Dragoș Benea, Daniel Fenechiu, Constantin Avram, Ionel Paler, Ionel Floroiu și miniștrii Viorel Ilie și Olguța Vasilescu. Lor li se cere susținere pentru reactivarea întreprinderilor Platformei industriale Borzești pentru ca Guvernul să trimită în zonă o comisie de analiză și pentru promovarea zonei Onești pentru atragerea unor investitori adevărați. S-a cerut, însă, sprijin și pentru ca Ministerul Muncii „să scurteze termenul de analiză și verificare a dosarelor pentru accesarea Fondului de Garantare, singura soluție

Prin care cei 390 de salariati ai Rafo care nu și-au primit drepturile salariale pe parcursul anului 2016, din care 300 au ajuns șomeri, să intre în posesia unor resurse”.