Romprest colectează, din Orbeni, deșeuri voluminoase și periculoase

Compania Romprest, în colaborare cu Primăria comunei Orbeni, va colecta, sâmbătă, 27 iunie, între orele 11,00-13,45, deșeurile voluminoase de care vor să scape locuitorii satelor Orbeni și Scurta.

Vor fi colectate paturi, scaune, dulapuri, mese, covoare, saltele, obiecte sanitare, uși, ferestre, frigidere, televizoare, aparate audio, calculatoare, imprimante, corpuri de iluminat, aspiratoare, tuburi fluorescente, becuri, uleiuri uzate, vopseluri, detergenți și baterii auto.
Mașinile Romprest vor începe colectarea în satul Scurta - zona magazinului Neica Neculai și vor continua în punctele de la Școala nr.3, Canton, Școala nr. 2, Școala nr. 1 – din Scurta, apoi în zonele magazinului Manoliu, Primăriei, Școlii Gimnaziale nr. 1, pe strada Făinești și în zonele magazinului Gălbeniță, Școala nr. 2 și magazinul Damian (Vale) – din Orbeni.

„Dacă iubiți comuna – a opinat viceprimarul Neculai Popa -, sunteți rugați sa aduceți la aceste puncte de colectare, tot ceea ce regăsiți în aceasta informare, obiecte care nu vă mai sunt necesare în gospodărie. Puterea exemplului nostru sperăm să determine și pe cei care aruncă orice pe oriunde apucă deșeuri, împreună să facem comuna mai curată”.

Bacăul are nevoie de gestionarea corectă și eficientă a colectării deșeurilor

Bogdan Seto

Incendiul care a măcinat circa zece zile Groapa de gunoi a Bacăului aprinde în continuare spiritele și naște destule discuții și controverse legate de cauzele fenomenului, de efectele acestuia, dar mai ales de modul în care ne-am putea feri de asemenea evenimente. Dacă despre cauzele incendiului și efectele lui asupra mediului sunt în măsură să vorbească specialiștii în domeniu, de la care am și publicat o serie de opinii, despre modul de colectare a deșeurilor și gestionarea activității am căutat informații și opinii la cei care se ocupă zilnic de aceasta. Cu ceva timp în urmă am stat de vorbă la Romprest, unul dintre operatorii care colectează și transportă deșeuri în mai mult de jumătate dintre localitățile județului. Acum ne-am adresat directorului executiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău (ADIS), Bogdan Seto. ADIS are contracte cu 65 de unități administrativ-teritoriale (UAT).

Ce efecte credeți că va lăsa în urmă incendiul de la depozitul ecologic de deșeuri, domnule director?

Focul de la Groapa de gunoi este un eveniment extrem de trist, cu posibile consecințe pe multiple planuri. Nu mă refer la poluarea cu fum, pentru că nu noi colectăm date în acest sens. Privesc însă consecințele evenimentului din perspectiva unui potențial blocaj la depozitarea deșeurilor. Dar, acest pericol a trecut. Norocul este că Celula 1 încă are capacitate de depozitare. La începutul verii erau depozitate 709.000 mc de deșeuri. Eu aproximez ca durată de viață a ei minim un an. Dacă se făcea, însă, sortare și compostarea deșeurilor, durata mai creștea poate cu un an.

Zonele de colectare a deșeurilor în județ

Tot județul Bacău aduce deșeurile în Celula 1 a depozitului. Mai au loc acolo?

Celula 1 a Depozitului ecologic are o capacitate de 885.000 mc. În intervalul 2010 – 2012 a fost utilizată de municipiul Bacău și de 22 de comune din jur, iar până în 2015, inclusiv, teoretic a servit întregului județ, dar practic nu pentru tot. Norocul este că Celula 1 încă are capacitate de depozitare. La începutul verii erau depozitate 709.000 mc de deșeuri. Eu aproximez ca durată de viață a ei minim un an. Dacă se făcea, însă, sortarea și compostarea deșeurilor, durata mai creștea poate cu încă un an.

Săptămâna trecută am avut o întâlnire cu Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubritate, dar din păcate în România nu avem măcar un singur exemplu de bună practică și de reușită a unui astfel de proiect privind depozitarea selectivă a deșeurilor. Sunt proiecte declarate nefinalizate sau fazate (neterminate nici la faza de construcții, nu au fost terminate procedurile de achiziție publică etc.). În licitația pentru Celula 2 și operarea tuturor instalațiilor de deșeuri din județ vorbim de un contract pe 23 de ani, cu o valoare care se apropie de 600 de milioane de lei. Imensă ca valoare, dar și ca perioadă de timp, cu multiple probleme, între care aș enumera scăderea dramatică a efectivului populației din județ, iar indicii de generare a deșeurilor din planul național de generare a deșeurilor 2014 – 2020 diferă de cei din 2007 – 2013.

Despre colectarea selectivă a deșeurilor vă propun să dicutăm mai mult.

Colectarea selectivă a deșeurilor pleacă de la selectarea colectivă a lor. Dacă fiecare dintre noi am face un asemenea gest, de selectare, extrem de simplu, ar fi altceva. Dar și dacă unii fac acest lucru, însă nu au unde să fie depuse aceste deșeuri separat, ele vor fi colectate tot în amestec. O problemă este legată și de mentalitatea celor din mediul rural cu privire la deșeurile biodegradabile, rezultate din mici activități agricole de pe lângă casă. Astfel de deșeuri nu ar avea ce căuta în pubele și nici la groapa de gunoi comună. Dar se întâmplă! Băcăuanul dacă plătește acei 3,87 de lei lunar pentru depozitarea gunoiului, consideră că trebuie să i se colecteze toate deșeurile. Fals! De 3,87 de lei se ia numai menajerul și reciclabilul, nu și biodegradabilul. S-a încercat implementarea sistemului compostării individuale în mediul rural, dar nu se face. Ar fi soluții tehnice, dar proiectul încă nu le are. Sunt și soluții individuale care se bazează pe simțul civic, pe buna-creștere, pe bună-cuviință, pe responsabilitate individuală. Dar nu se aplică, nimeni nu face nimic, iar ADIS nu are putere coercitivă. Mai mult, exclusivitatea în materie aparține autorităților locale. Poliția locală nu a amendat pe nimeni în cele 65 de localități că a aruncat deșeuri menajere amestecate cu biodegradabile sau pentru că au ars deșeuri ori pentru că unii aruncă deșeuri din construcții nu pe bază de contracte individuale, ci pur și simplu cum se aruncă obișnuit gunoiul.

Unde ar trebui făcută colectarea selectivă a deșeurilor?

În primul rând individual, în fiecare locuință, în fiecare firmă sau instituție. Apoi în pubelele speciale de la ghenele de gunoi.

Județul Bacău are și trei instalații de sortare a deșeurilor: Stația Bacău (proiect ISPA), Stația Moinești (proiect Phare) – construite de primării – și Stația Onești (proiectul Sistem integrat de management al deșeurilor solide, aplicat de Consiliul Județean). Două stații s-au integrat în proiectul mare de gestionare selectivă a deșeurilor și servesc, teoretic tot județul. Din jumătate de județ, din stânga drumului E 85, inclusiv din Sascut și Bacău, deșeurile ar trebui sortate (hârtie, pet-uri, plastic, metal) la Stația Bacău. Acolo le aduc Romprest și Soma. Stația, însă, nu funcționează (nu a funcționat niciodată). În 2010, Primăria Bacău a inițiat procedurile de achiziție publică referitoare la selectarea prin licitație deschisă a unui operator al Celulei 1 a stației de sortare și a stației de compostare (în care intră exclusiv biodegradabilele din mediul urban, destul de multe cantitativ într-un oraș ca Bacăul, de exemplu). Din 2012, de fapt, nimeni nu mai avea unde depozita deșeurile, pentru că au fost închise șase depozite municipale și orășenești neconforme, la Buhuși, Comănești, Moinești, Dărmănești, Târgu Ocna și Onești. Însă și toate depozitele neconforme comunale au fost declarate închise. Acestea sunt obligații de mediu asumate de România prin Tratatul de aderare la UE. În 5 ianuarie 2015, Primăria Bacău, în baza unei hotărâri definitive de la Înalta Curte de Casație și Justiție, încheie un contract cu firma Eco Sud pentru operarea depozitului. Dar rezultatul procedurii de licitație, care a durat cinci ani, încă nu se vede. Contractul nu este aplicat. Trebuia încheiat pe cinci ani, dar a fost încheiat pe numai 18 luni. Eco Sud nu a operat niciodată, însă, Celula 1 a depozitului de deșeuri.

Sunt și destule probleme cu plata serviciilor de salubritate. Și facturile par destul de mari.

Eu sunt, acum, un pic afectat pentru că tocmai am primit ultima factură de la operatorul de colectare și transport Romprest și care, cum mă așteptam, este cea mai mare de până acum. Totdeauna vara este un vârf de sarcină pentru operatorii de colectare și transport, deci și pentru noi, financiar. Eu am cantitățile raportate zilnic din cele 65 UAT, dar ce mă sperie e că în același ritm în luna august ajung la o cantitate record de deșeuri. Explicațiile sunt simple: în august se întorc acasă mulți dintre cei plecați în străinătate, încep diverse lucrări de amenajări de case și locuințe etc. Practic, avem o altă populație, deci și mai multe deșeuri de la ea.

Taxa specială de salubritate de astăzi este și ea un rezultat al Proiectului de colectare a deșeurilor în sistem integrat. Proiectul a fost semnat în 2011, iar cifrele oficiale referitoare la acesta sunt cele de la Recensământul populației din 2002. Contractele de delegare, atât cel cu Romprest, cât și cel pentru Celula 2, contestat astăzi, au la bază, la solicitarea ADIS, cifrele oficiale statistice din 2012. Județul Bacău a înregistrat cea mai mare scădere a populației, de 90.000 de locuitori. Mai mult, cifra reală a utilizatorilor serviciului public de salubritate a scăzut și ea. În cele 65 de localități servite de Romprest erau, în documentația inițială de licitație, estimativ, 308.000 de locuitori, iar astăzi pe declarațiile UAT apar doar 235.000 de locuitori. În plus, sunt UAT care declară cifre neverosimile, cum e cazul la Moinești, cu 20.855 de locuitori recenzați și numai 11.000 de utilizatori ai serviciului de salubritate. Doar prin scăderea de populație din Moinești, ADIS a suferit o pierdere de 1,9 milioane de lei. La plata facturilor avem, însă, datorii de 6,1 milioane de lei către Romprest și municipalitatea Bacău. De la cele 65 UAT avem de primit doar 5,65 de milioane de lei. Nu mă sperie diferența, pentru că se echilibrează după vârful de sarcină din iulie – septembrie, dar fluxul financiar este puternic grevat de lipsa de voință a administrațiilor locale.

Romprest amenință că se retrage din județul Bacău

• cum motivează compania noua notificare către autorități

Marile întârzieri la plata serviciului de colectare a deșeurilor în 47 dintre cele 63 de localități în care lucrează Romprest, plus alte probleme adiacente, dar care aduc și ele cheltuieli și pierderi financiare, au determinat compania să notifice pentru a patra oară în numai un an autoritățile județului Bacău.

„Este o problemă care trenează aproape de la începutul activității noastre aici – ne-a declarat Mihai Dan Asmarandei,  mangerul de contract în proiectul aplicat de Romprest în județ pentru colectarea deșeurilor. Noi am început activitatea în octombrie 2015. A fost o perioadă de 90 de zile de implementare a activității, conform contractului, apoi pe 11 ianuarie 2016 am început efectiv colectarea deșeurilor. Au apărut și probleme la care nu ne așteptam. În anumite localități, chiar dacă aveam contract de colectare, nu am fost lăsați să intrăm și am început mai târziu colectarea”.

Unde este al doilea operator pe firul deșeurilor?

Contractul cu Rompres a prevăzut o perioadă de tranziție de 90 de zile, timp în care alături de compania colectoare trebuia să mai apară un operator, care să se ocupe de sortare, selectare și compostarea deșeurilor, pentru procesarea lor, inclusiv cu organizarea stațiilor de tranzit. Al doilea operator nu a apărut nici acum, ceea ce – spun cei de la Romprest – le creează mari probleme financiare. „Romprest – a precizat managerul de contract - a înțeles să fie înțelegătoare față de absența celui de al doilea operator pe o perioadă de tranziție. Dar, această tranziție trenează de mai bine de un an. Am aflat că ar fi o licitație adjudecată, dar contestată, deci cu mult timp pierdut”.

Între cele 63 de localități din județ pentru se prestează servicii de salubritate sunt și trei orașe – Moinești, Dărmănești și Onești. Vor mai apărea două localități, una în toamnă, alta la anul, care au contracte cu alți operatori care trebuie finalizate. Dar cele mai mari probleme – spune Matei Dan Asmarandei - sunt la Moinești și la Dărmănești. „Ei – a declarat managerul de contract - au semnat, din 2010, documente care arătau creșterea suportabilității din partea cetățenilor, dar care acum nu mai sunt valabile, nu mai sunt recunoscute. Dărmăneștiul, de exemplu, vrea să plătească doar cât a hotărât Consiliul Local (pentru că, vorba aia, sunt alături de alegători), Moineștiul la fel. Mai mult, parcă de când am venit noi, în județul Bacău a dat un fel de molimă și au dispărut, ca prin farmec, vreo sută de mii de locuitori numai din aceste localități. Pentru un UAT este ușor să declare că nu mai are tot atât de mulți locuitori ca înainte, pentru că pentru ei trebuie să plătească la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Bacău (ADIB) colectarea deșeurilor. O comună avea mii de locuitori atunci când trebuia trecută într-un rang administrativ mai mare pentru ca și primarul să aibă un salariu mai mare, dar acum a dat molima și au dispărut oamenii. Sunt situații de-a dreptul hilare”.

Plățile către Rompres le face ADIB, care colectează banii din localitățile arondate. Dar, acum, în aprilie, ADIB abia a încheiat de plătit factura pe luna octombrie. Atunci, ce previziuni avem pentru sfârșitul acestui an? – se întreabă cei de la compania de salubritate. Probabil atunci vor achita doar luna decembrie 2016.

Kilometri în plus, timp pierdut, productivitate mică

Rompres se ocupă de colectare în patru zone din județ: Bacău, Găiceana, Onești și Berești-Tazlău. Acolo a organizat baze în trei zone, în Găiceana fiind în curs de organizare pe un teren deja închiriat. Astfel, de la Ghimeș, de exemplu, trebuia să fie dus la stația de transfer din Berești-Tazlău, de la Urechești la Onești, de la Lipova la Bacău, de la Podu Turcului la Găiceana. Dar, așa deșeurile oriunde se duc numai la Bacău. Cu mare diferență de kilometri parcurși și nici productivitatea muncii nu mai este cum trebuie, pentru că șoferii parcurg drumuri mai lungi, cu camioane nu cu limuzine. Programul de colectare al unei mașini și al unui echipaj scade și el pe măsură, pentru că sunt mai mult pe drum. Trebuie, astfel, să fie prelungit programul de lucru, să fie angajați oameni pentru ore suplimentare etc. Iar toate acestea costă.

„Noi suntem de acord să respectăm prevederile din contract, dar într-o situație normală – spun cei de la Romprest. Inițial am înțeles anormalitatea, chiar dacă aveam pagube, dar până când?

Noi am notificat, cu această situație, de patru. S-au făcut numai promisiuni verbale. Fapte nu!”.

Redevența, bat-o vina

Romprest mai reclamă și taxele și redevențele care i se impun. La licitație, a întrebat dacă pe lângă prevederile contractuale mai sunt și alte taxe de achitat, neprevăzute. S-a spus că nu. Dar, acum în Moinești și în Dărmănești plătește, de exemplu, taxe de tranzit, chiar dacă noi acolo prestează un serviciu, nu tranzitează pur și simplu localitățile. „Moineștiul – spune Matei Dan Asmarandei - plătește serviciile conform hotărârilor Consiliului Local, nu conform angajamentelor de plată asumate încă din 2010”. În plus, Romprest plătește două redevențe: una la Consiliul Județean, alta către Unitatea Administrativ Teritorială Moinești, pentru bunurile care i se predau și le folosește în perioada contractului. „E corect! – exclamă managerul de contract Dar, plătim pe 63.000 de pubele de gunoi, însă la ora actuală, deși distribuim zilnic pubele, s-au preluat foarte puține. În perioada de 90 de zile de la început, am stat zi lumină, pe orice vreme, să vină lumea să le dăm pubele. Dădeam cel mult 25 pe zi, operațiune pentru care țineam la posturi cinci oameni și am folosit mașini să le cărăm, oricât de puține erau cerute. Multe pubele stau încă în depozite, iar noi plătim redevență”.

Compania nu a distribuit, pentru că nu s-a putut, nici recipientele pentru deșeuri reciclabile, pentru că nu sunt stații de sortare, nu ai unde să duci aceste deșeuri.

„La Moinești – a mai spus Matei dan Asmarandei - am solicitat reducerea redevenței în funcție de pubelele folosite. Dar ne-au râs în nas. Plătim redevențe și pentru gazul din stațiile de sortare și pentru platformele betonate, deși nu le folosim și nici nu există. În plus, o parte din containerele nefolosite sunt deja duse pe la firme agreate de consiliile locale. Chiar dacă aceste containere sun achiziționate cu fonduri ISPA de unde se dau bani pentru populație, nu pentru agenți economici”.

Prestaorul de sevicii mai reclamă că, de la Moinești, i s-au predat trei autospeciale pentru colectarea deșeurilor, care în contabilitate au valoare zero, dar pentru care plătește redevență. „Noi – a precizat managerul de contract - le-am făcut verificare tehnică la firme autorizate, să le putem scoate legal pe stradă. A le pune în circulație ne costă bani buni, dar să ni se reducă redevența”.

Romprest vrea să plece. Dar pe banii cui?

Prestatorii de servicii de salubritate mai cred că e ciudat și că unii agenți economici nu fac contracte pentru colectarea gunoiului. Numai o treime din agenți au contracte, în Moinești. Dar ceilalți nu fac gunoi? Și dintre cei cu contracte peste 60% spun că nu fac gunoi. „Noi le-am atras atenția, dar ei, autoritățile, trebuie să-i verifice. Nici primăria nu are contract cu Romprest. Nici ei nu fac gunoi? Paharul s-a umplut, iar noi trebuie să luăm o măsură. Probabil că vom pleca din acest județ, dar vom cere în instanța de judecată banii care ni se cuvin, cu penalitățile de rigoare, cu acoperirea profitului pierdut din cauza lor etc.” – a conchis Matei dan Asmarandei.