Desăvârșirea Marii Uniri, pe monede BNR

Banca Națională a României (BNR) a lansat în circuitul numismatic un set de trei monede (de aur, de argint și de tombac cuprat), cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Alexandru Marghiloman.

Moneda de aur are un diametru de 21 mm și o greutate de 6,452 g, moneda de argint are un diametru de 37 mm și o greutate de 31, 103 g, iar moneda de tombac cuprat are un diametru de 37 mm și o greutate de 23,5 g.

Aversul monedelor redă clădirea Sfatului Țării din Chișinău, unde la 27 martie 1918 s-a votat unirea Basarabiei cu România, în prezența unei delegații românești condusă de premierul Alexandru Marghiloman; inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „100 LEI”, stema României și anul de emisiune „2019”.

Reversul monedelor prezintă portretul lui Alexandru Marghiloman, inscripția în arc de cerc „ALEXANDRU MARGHILOMAN” și anii între care a trăit „1854” și „1925”.

Tirajul acestei emisiuni este de 300 de seturi de trei monede. Prețul de vânzare pentru setul de trei monede este de 2.090 de lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare.

Monedele au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic se face prin sucursalele regionale București, Cluj, Iași și Timiș ale BNR.

La Rădăuți a fost dezvelit bustul aviatorului Marii Uniri

• bustul a fost donat de Consiliul județean Bacău

La mijlocul acestei săptămâni, la Rădăuți a avut loc ceremonia de dezvelire a bustului pilotului Marii Uniri, Vasile Niculescu, cel care acum o sută de ani a dus de la Bacău la Blaj documentele convocării Adunării Marii Uniri de la Alba Iulia și mesajul băcăuanilor adresat cu ocazia evenimentelor de la 1 decembrie 1918. Bustul a fost turnat în bronz și donat orașului Rădăuți, orașul natal al eroului aviator, de Consiliul Județean Bacău.

Bustul a fost amplasat în zona Parcului din Rădăuți, în Cartierul Stadionului, vis-a-vis de Colegiul Eudoxiu Hurmuzachi.

Ceremonia a fost organizată de Primăria Municipiului Rădăuți în colaborare cu Consiliul Județean (CJ) Bacău și Asociația Română pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii ARPIA – Filiala Bacău, de Filiala „Col. Corneliu Chirieș” Bacău a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” și de Filiala Bacău a Asociației Arhiviștilor din România.

La eveniment au fost prezenți primarul Rădăuților, Nistor Tătar, viceprimarul de Bacău Constantin Scripăț, președintele Filialei Bacău Cultul Eroilor, col. (r.) Paul Valerian Timofte, Cristinel Aioanei, consilierul președintelui CJ Bacău, generalul de flotilă aeriană Vasile Florea și comandorul Banu Lascăr, cetățean de onoare al municipiului Bacău, dar și nepoata aviatorului erou, Astrid Mallet.

Ceremonialul a cuprins o slujbă religioasă, alocuțiuni emoționante despre faptele de vitejie ale pilotului Vasile Niculescu, iar la final au fost depus jerbe și buchete de flori.

Vasile Niculescu este cel care a transportat cu avionul, peste Carpați, în noiembrie 1918, în condiții extrem de dificile, documentele necesare convocării Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. S-a născut la Fălticeni, pe 21 noiembrie 1891, iar după ce a părăsit armata a trăit în Rădăuți, unde a practicat meseria de ceasornicar. Pilotul Marii Uniri a murit în anonimat, în anul 1981.

În decembrie 2018, un bust al pilotului, realizat tot cu sprijinul CJ Bacău, a fost depus în Muzeul Unirii din Alba Iulia.

Pilotul Marii Uniri devine cetățean de onoare al județului Suceava

Vasile Niculescu

Originar din Fălticeni, Vasile Niculescu, pilotul avionului care a zburat cu documentele Marii Uniri din 1918 de la Bacău la Blaj va fi declarat, post-mortem, joi, 26 aprilie, Cetăţean de onoare al judeţului Suceava. Zborul a avut locpe 23 noiembrie 1918, când Vasile Niculescu și căpitanul Victor Precup au aterizat cu un avion Farman 40 pe Câmpia Libertăţii din Blaj.

Ei aduceau un mesaj de pace, un sac plin cu manifeste şi o geantă sigilată în care se găsea, printre alte documente, scrisoarea primului-ministru Ion I.C. Brătianu pentru Consiliul Naţional Român Central. Era mesajul despre Unire al moldovenilor de pe ambele maluri ale Prutului, hotărâtor pentru convocarea Marii Adunări de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, deoarece guvernul român, aflat la Iași, și Consiliul Național Român Central nu puteau comunica decât „par avion”, din cauza iernii aspre.

Zborul s-a efectuat la doar 2.600 de metri înălțime. Membrii echipajului avuseseră fața protejată de un strat gros de parafină, singura soluție pentru a supraviețui la minus 40 de grade Celsius. Piloții nu avuseseră nici parașute, nici armament, iar carlinga fusese deschisă pe tot parcursul zborului.

La întoarcere, pe lângă acte importante care trebuiau să ajungă în Regat, piloții au primit, simbolic, o piatră care se păstrase din monumentul ridicat în anul 1848 de români pe Câmpia Libertăţii din Blaj şi care fusese distrus de inamic. Sute de oameni şi-au pus atunci semnătura pe pânza avionului, ca mesaj al românilor din Ardeal către Guvernul de la Iaşi anunţând Unirea care avea să aibă loc peste doar câteva zile.
Vasile Niculescu a decedat pe 24 aprilie 1981, în anonimat, și a fost înmormântat la Rădăuţi.