![]() |
Imagini de pe site-ul casei de licitații |
Anul construcției noii reședințe nu este cunoscut cu certitudine, fiind vorba cel mai probabil de 1913-1914. Anexele ocupă aproximativ 1.000 mp. În apropierea palatului s-au construit bazine cu apă, iar clădirile beneficiau de o instalație de aducțiune care se păstrează și astăzi, cea mai veche din județul Bacău, prin care apa este adusă din munte, de la o distanță de aproape 8 km.
În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, pe domeniul Dărmănești s-a organizat o instituție medicală, pentru soldații salvați de pe front, și o pistă de decolare-aterizare pentru avioane. Între vizitatoarele regale de la Palatul din Dărmănești, se numără Regina Elisabeta și Regina Maria, fotografiate în straie populare în grădina și interioarele reședinței. Regina Maria consemnează și câteva detalii despre reședință, cu prilejul vizitei din august 1926: „Dărmănești este tot ceea ce mă așteptam. O casă frumos situată și o superbă grădină proiectată cu un perfect gust și concepție. Ea are ceva ce nu am mai văzut până acum și care este fantastic, ronduri de flori enorme, aproape ca niște câmpuri de vâsc de grădină, sute și sute de flori în grupuri imense, absolut superbe și, de asemenea, casa ei este plină de flori aranjate în vaze mari, vase și oale. Nimic n-ar fi de mai mare efect [...] Casa este, de asemenea, frumoasă și bine proiectată.”
În iunie 1948, proprietatea a fost naționalizată. Spațiul a funcționat, până în 1977, ca spital, iar între 1978-1989 ca tabără pentru copii.
În anul 2005, palatul a fost recuperat de nepoții Elisabetei Știrbey, dar a fost vândut în 2014 unui om de afaceri italian cu 400.000 de euro. Noul proprietar l-a renovat integral.
Domeniul de la Dărmănești a intrat în posesia familiei Știrbey în urma căsătoriei prințului Alexandru Știrbey cu o descendentă a familiei Ghica. În secolul al XX-lea, moșia Dărmănești ajunge în proprietatea lui George A. Știrbey (1883-1917), fiul cel mic al cuplului Alexandru și Maria Știrbey. Prin implicarea prințului George Știrbey și grație dezvoltărilor tehnologice și economice ale epocii (căi ferate, exploatări intense de pădure și minerit), moșia a început o nouă etapă și a devenit căminul tinerei familii George și Elisabeta Știrbey.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu