Municipiul
Onești marchează, vineri, 28 februarie, împlinirea a 100 de ani de la nașterea
uneia dintre personalitățile sale de marcă, medicul dr. Dorin Speranția – remarcabil
om de cultură, artist fotograf, muzicolog și pianist, publicist, memorialist și
biolog. La Biblioteca municipală „Radu Rosetti”, care beneficiază de Donația
Dorin Speranția (cu mii de cărți, articole de presă, fotografii, albume de
artă, discuri de muzică clasică și diaporame) este deschisă, din 20 februarie,
o expoziție de fotografie și documente din această donație.
Dorin
Speranția (nume complet Dorin-Marcel-Theodor Speranția) s-a născut în anul 1920
la Cluj (acum Cluj-Napoca). A fost fiul filosofului Eugeniu Speranția și al
pianistei Constanța Speranția, iar bunicul său, Theodor Speranția, a fost
membru al Academiei Române.
A copilărit la Oradea, dar a
studiat la Cluj, iar la 17 ani a devenit membru asociat la Congresele
Internaționale de Estetică și de Filosofie de la Paris, alături de Tudor
Vianu, Eugeniu Speranția, și Petru Comarnescu). A studiat și pianul, cu George
Ciolac și teoria muzicală cu Marțian Negrea. Și-a continuat studiile la
București, unde a stabilit strânse legături cu grupuri de scriitori și oameni
de artă și unde a publicat la diferite reviste, dar s-a integrat și în grupul
muzicienilor Constantin Silvestri, Dinu Lipatti, Mihai Brediceanu, Florica
Mezicescu și alții. A fost în repetate rânduri invitat la George Enescu, iar
Liviu Rebreanu l-a invitat, în 1942, să colaboreze la cotidianul „Viața”.
Atunci a revenit la Sibiu, ca asistent la Catedra de Biochimie. Acolo a
participat la Cercul literar, alături de Radu Stanca, Ștefan Augustin Doinaș,
Ion Negoițescu și Cornel Regman, dar la care venea și Lucian Blaga.
„Mâini” - fotografie de Dorin Speranția |
În 1946 a obținut diploma de doctor
în medicină. S-a stabilit, cu familia, în 1948, la Arad, unde muzicologul a
fost cooptat, în 1951, în Consiliul artistic al Filarmonicii.
În 1956 a devenit membru al
Asociației Artiștilor Fotografi, prin care a participat la peste 50 de expoziții
în țară și la saloane internaționale. A avut și expoziții personale, inclusiv
la Bacău și Onești.
A ajuns în Onești în 1963, la noul
spital, ca medic biochimist. Dar s-a implicat și în viața culturală a orașului,
în toată diversitatea ei. Timp de 30 de ani a organizat serate muzicale
săptămânale, găzduite de Casa de Cultură, apoi de Biblioteca
Municipală. A participat susținut la manifestările de la Tescani și a fost
membru fondator al Fundației Naționale „George Enescu”.
S-a ocupat de proiecția de
diapozitive cu coloană sonoră, în special pe teme turistice (prilejuite de mai
multe călătorii europene). A fost un ambasador cultural și peste hotarele țării.
S-a stins din viață în 1997, la
vârsta de 77 de ani, la Onești.
Cursant, mai mulți ani, la seratele sale muzicale, am
avut surpriza s-l ascult și ca pianist într-un concert susținut de Filarmonica
din Bacău la Onești, sub bagheta dirijorului Ovidiu Bălan. Era un interpret
senzațional, așa cum a fost în toate celelalte ipostaze ale vieții sale.Fotografie din albumul Mihaelei (Dobrinescu) Melinte |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu