Expresia sincerității pe simezele unei expoziții de arhitectură din Bacău

La Complexului muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău a fost prezentată, joi, 21 noiembrie, Expoziția itinerantă „Ioana Grigorescu - povestea unui arhitect vizionar”. Evenimentul a fost organizat de Filiala Regională Bacău-Neamț a UAR și de Filiala Teritorială Bacău-Neamț a Ordinului Arhitecților din România (OAR) și a fost moderat chiar de președintele Filialei UAR, arh. Gelu Tudorache.

Despre opera și despre personalitatea Ioanei Grigorescu (1915-2006), arhitect care s-a remarcat, între altele, prin lucrările în domeniul restaurării și chiar este supranumită în breaslă „una dintre marile doamne ale restaurării românești” și considerată „arhitect de talie internațională”, a vorbit criticul de artă Iulian Bucur.

Iulian Bucur și Gelu Tudorache

Expoziția are mai multe variante, care au ajuns și în câteva țări europene, dar varianta de la Bacău vine de la Cracovia și a fost prezentată și în Iași, de curând, cu mare impact. Dar prima ei variantă, cu 44 de lucrări de grafică, între care și 38 dintre cele 100 de autoportrete ale arhitectei, datează încă din anul 2017, an dedicat de Uniunea Arhitecților din România (UAR), printr-un proiect cultural, marii arhitecte.

Prezentarea expoziției care a ajuns și pe simezele din Bacău a fost însoțită și de o prezentare a albumului monografic realizat de Alexandru Panaitescu „Ioana Grigorescu - calea sincerității”, apărut în 2018 sub auspiciile revistei „Arhitectura” prin Programul „Recuperarea reperelor” și care conține, în 384 de pagini, 518 imagini.

Arh. Ioana Sabina Grigorescu a lucrat, de la mijlocul secolului trecut, la Comitetul de Stat pentru Arhitectură și Construcții și apoi la Direcția Monumentelor Istorice. S-a afirmat prin importante proiecte de restaurare sau/și reconstruire de monumente istorice pentru Mănăstirea Dealu-Târgoviște (1954-1955) și pentru aproape 20 de mănăstiri din Moldova. Rigoarea restauratorului s-a împletit cu atentă măsură și cu fantezie, motiv pentru care unele dintre lucrări au fost aprig discutate în mediul profesional, dar au înfruntat cu succes timpul, opera sa fiind astăzi unanim apreciată.

În arhiva UAR, unul dintre cele mai mari fonduri documentare aparține Ioanei Grigorescu (proiecte, schițe, grafică diversă, documente profesionale și personale).

„În titlul expoziției apare formula «expresia sincerității». Pentru a o explica trebuie să o cităm chiar pe arhitectă: «Restaurarea este asemănătoare reîntregirii unui vas de lut cu un alt material contrastant, pe care privindu-l ești mulțumit să știi care anume porțiune este cu adevărat originală și care a fost completată».”

Iulian Bucur, critic de artă